Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv „Salvaţi Copiii România”: „În sistemul de sănătate, ne-a fost imposibil să ne dăm seama de unde vin banii care se alocă pentru sănătatea copiilor. Totul este lipsit de transparenţă, opac!”

  • Gabriela Alexandrescu: „Nu există o evaluare personalizată a copilului. Nu este stimulat să înveţe şi nu poate să-şi dezvolte nişte abilităţi pentru care are aptitudini”
  • Gabriela Alexandrescu: „Ar trebui să vorbim şi despre bunăstarea copiilor din punct de vedere emoţional”
  • Gabriela Alexandrescu: „O altă prioritate este reducerea inegalităţii din educaţie şi suportul copiilor vulnerabili de a rămâne în şcoală şi de a se integra în mediul şcolar”
385 afișări
Imaginea articolului Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv „Salvaţi Copiii România”: „În sistemul de sănătate, ne-a fost imposibil să ne dăm seama de unde vin banii care se alocă pentru sănătatea copiilor. Totul este lipsit de transparenţă, opac!”
Gabriela Alexandrescu vorbeşte, în cadrul emisiunii  „InSecuritate”,  despre povestea ,,Salvaţi Copiii România”, dar şi despre faptul că dezvoltarea şi calitatea vieţii tinerilor şi copiilor nu reprezintă o prioritate pe agenda politicianului de astăzi. 
Preşedintele executiv al organizaţiei ,,Salvaţi Copiii România” mărturiseşte că nu există strategii bine puse la punct şi nici o adordare intelingentă şi integrată a sistemului şcolii cu familia, cu sistemele sociale şi cu sănătatea. Tocmai de aceea, astăzi, în România lui 2021, vorbim despre copiii României, flămânzi, însinguraţi şi traumatizaţi. Copii care îndură suferinţele bătăii „rupte din Rai” şi ale Iadului de pe Pământ, din lipsă de educaţie.

Gabriela Alexandrescu: ,,De multe ori, am încercat să vedem ce bugete se alocă copiilor şi am făcut o analiză”

,,Foarte mulţi din ministere şi din Parlament, poate nu-şi dau seama, nu ne raporteaza nouă, nu nouă <<Salvaţi Copiii>>, ci nouă, cetăţenilor, ce se întâmplă cu banii. De multe ori, am încercat să vedem ce bugete se alocă copiilor şi am făcut o analiză. Ne-a fost mai uşor în educaţie să ne dăm seama de unde vin banii, pe ce trasee. În sănătate, însă ne-a fost imposibil să ne dăm seama de unde vin banii care se alocă pentru sănătatea copiilor. Totul este lipsit de transparenţă, opac. Cred că este şi interesul autorităţilor să ştie care sunt problemele şi cred că pandemia acuma le-a relevat pe toate.”

„Salvaţi Copiii are foarte multe programe pentru copii, părinţi şi profesori!”

Gabriela Alexandrescu vorbeşte, într-o eră a digitalizării şi despre pericolele internetului pentru viaţa  copiilor, în măsura în care aceştia nu sunt îndrumaţi să-şi aleagă informaţia corectă şi să cunoască principiile unei navigări sigure în mediul online. 
 
„Trebuie să ne gândim şi la partea bună a internetului, câte informaţii află, câte pot să înveţe pe internet. Dar trebuie să-i îndrumăm să ştie locurile în care să meargă, din care să-şi ia informaţia pentru că foarte mulţi copii s-au plâns de cyberbullying, s-au plâns de furtul datelor personale, s-au plâns de acces la informaţii cu caracter ilegal, informaţii la care ei nu ar fi trebuit niciodată să ajungă. 
Salvaţi Copiii are foarte multe programe pentru copii, părinţi şi profesori, chiar programe acreditate de Ministerul Educaţiei în care să formăm profesorii pentru ca la orice oră, orice materie ai preda, să poţi să transmiţi copiilor şi pericolele care se poate întâmpla pe internet. (…) Noi avem un site, se numeşte oradenet.ro şi acolo avem şi linie de suport şi linie de intervenţie, de consiliere, dar avem şi linie de sesizare a conţinutului ilegal care se găseşte pe internet.”

Gabriela Alexandrescu: „Povestea <<Salvaţi copiii>> începe, într-adevăr, în aprilie 1990. Suntem o organizaţie românească” 

Cum să salvăm copiii, ca să ne salvăm naţiunea? Ce îşi doresc copiii şi tinerii de la o Românie paradoxală: cu vârfuri olimpice, dar şi majoritar analfabetă funcţional? Care este istoria „Save the children” şi cum reuşesc aceşti oameni, de peste 30 de ani, să (re)scrie povestea de viaţă a unor copiii mai puţin norocoşi şi privilegiaţi de soartă?
 
„Ne-am obţinut, între timp, şi utilitatea publică. Am fost o organizaţie care a început imediat după dictatură, aşa că erau foarte multe probleme de rezolvat ale copiilor la acea vreme. (…) Au fost foarte multe probleme cu care ne-am confruntat. Am fost printre primii care am dezvoltat servicii sociale pentru protecţia copiilor străzii, primele centre de zi şi rezidenţiale pentru copii care trăiau pe străzi, în Gara de Nord. (…) De fapt, ne definim ca o organizaţie care lucrează cu cei mai vulnerabili copii, încercând să dezvolte pentru ei servicii de protecţie, dar să îmbunătăţească şi legile şi serviciile publice.”
 
Gabriela Alexandrescu: ,,Acum, după 30 de ani, avem patru direcţii principale în care lucrăm”
 
„Prima este cea de reducere a mortalităţii infantile în România. (…) Şi am reuşit să contribuim la reducerea mortalităţii infantile, de la 11 la mie la 5,8 la mie. Am ajuns în peste 100 de spitale, cu aproape 1.000 de echipamente, la peste 150.000 de copii. 
O altă prioritate este reducerea inegalităţii din educaţie şi suportul copiilor vulnerabili de a rămâne în şcoală şi de a se integra în mediul şcolar. Apoi, cea de-a treia este cea legată de sănătatea psiho-emoţională a copiilor şi a patra siguranţa pe internet a copiilor“, conchide Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România.”  
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici