Holender: Îmi pare rău că, deşi preşedinţii României au promis, ţara nu are o sală demnă de cultura ei

Ioan Holender şi-a luat rămas-bun, joi, de la publicul Festivalului Enescu, al cărui program artistic l-a alcătuit timp de şapte ediţii, precizând că îi pare rău că se desparte de spectatori într-o "sală de congrese de partid", deşi toţi preşedinţii României i-au promis că vor construi una adecvată.

525 afişări
Imaginea articolului Holender: Îmi pare rău că, deşi preşedinţii României au promis, ţara nu are o sală demnă de cultura ei

Holender: Îmi pare rău că, deşi preşedinţii României au promis, ţara nu are o sală demnă de cultura ei (Imagine: Mihai Dascalescu/Mediafax Foto)

Ioan Holender, care din anul 2005 este director al Festivalului Internaţional "George Enescu", funcţie din care se va retrage din proprie voinţă după ediţia din acest an, a ţinut un discurs, joi seară, pe scena Sălii Palatului din Bucureşti, înainte de concertul pe care Filarmonica din Berlin, sub bagheta dirijorului Sir Simon Rattle, l-a susţinut pentru prima dată la festival, după 18 ani de negocieri.

Ioan Holender a vorbit despre ediţia din acest an a Festivalului Internaţional "George Enescu", menţionând că, pe 4 mai, s-au împlinit 60 de ani de când a murit marele compozitor.

"Este pentru noi o bucurie, pentru mine personal o împlinire, că la această ediţie comemorativă este prezentă pentru prima oară în istoria ţării noastre de după război Orchestra Filarmonică din Berlin, în frunte cu directorul muzical, Sir Simon Rattle. Este orchestra cea mai renumită din lume, nu vreau să fac clasificări (...)", a spus Ioan Holender, afirmând, totodată, că printre spectatorii de la concertul de joi seară se află, "spiritual", şi dirijorul român Sergiu Celibidache, cel care a condus Filarmonica din Berlin vreme de şapte ani (1945 - 1952).

Totodată, Ioan Holender a vorbit despre evoluţia Festivalului Enescu, menţionând că evenimentul a devenit "un brand a tot ce e mai bun în România de astăzi", datorită publicului.

"Prezenţa şi entuziasmul dumneavoastră, în decursul celor şapte ediţii de când am avut onoarea să alcătuiesc programul festivalului Enescu, au făcut din acesta un eveniment, care este implicit un eveniment de frunte în arta şi în cultura ţării noastre, un adevărat brand a tot ce e mai bun în România de astăzi. Fără covârşitoarea dumneavoastră prezenţă, fără aportul tuturor cetăţenilor acestei ţări care plătesc impozite, Festivalul Enescu nu şi-ar fi dobândit recunoaşterea şi sprijinul oficialilor în decursul acestor şapte ediţii, inclusiv cea prezentă", a spus Ioan Holender.

De asemenea, Holender a precizat că aceasta este ultima ediţie în care este director artistic al Festivalului Enescu şi îi pare rău că se desparte de public într-o sală "de congrese de partid", respectiv Sala Palatului.

"Îmi pare rău că, cu toate încercările, cu toate intervenţiile, cu toate promisiunile pe care mi le-au făcut toţi preşedinţii români de după Revoluţie şi mai toţi prim-miniştrii, inclusiv primarul oraşului, n-au făcut ca nici măcar un proiect al unei săli de concerte demnă şi decentă de cultura acestei ţări să se facă", a spus Holender.

În încheiere, Ioan Holender a spus că nu ştie cine va fi noul director artistic al Festivalului Internaţional "George Enescu", dar speră ca alegerea acestuia să fie "spre binele şi pentru prosperitatea festivalului".

"Şi închei cu vechea zicală: Aşa să dea Dumnezeu!", a concluzionat Ioan Holender.

Discursul său a fost urmat de concertul extraordinar pe care Filarmonica din Berlin, sub bagheta legendarului dirijor Sir Simon Rattle, l-a susţinut pentru prima dată în România, după 18 ani de tatonări.

Concertul, al cărui program a cuprins "Variaţiunile pe o temă de Frank Bridge op. 10", de Benjamin Britten, şi "Simfonia nr. 4 în do minor op. 43", de Dmitri Şostakovici, a fost îndelung aplaudat de publicul care a umplut până la refuz Sala Palatului.

Născut în 1935, la Timişoara, Ioan Holender a studiat ingineria mecanică la universitatea din acest oraş. După ce a emigrat cu familia în Austria, a intenţionat să-şi continue studiile în acest domeniu, dar a devenit interesat de muzică. După studiile în domeniul muzical, el a lucrat ca bariton şi interpret de concerte la Klagenfurt Stadttheater. În 1966 a început să lucreze la agenţia de teatru Starka, pe care ulterior a preluat-o şi a dezvoltat-o. În 1988, a fost numit secretar general al Operei din Viena, numire care a stârnit controverse din cauza conflictelor de interese presupuse de această funcţie şi asocierea sa cu agenţia de teatru. În cele din urmă, Holender s-a disociat de Starka. În aprilie 1992, Holender a devenit directorul Operei din Viena. El a administrat şi Vienna Volksoper timp de patru ani simultan. Holender a avut cel mai lung mandat de director al Operei din Viena, de 19 ani.

În volumul său autobiografic, intitulat, semnificativ, "De la Timişoara la Viena", apărut la editura Cuvântul, Ioan Holender povesteşte cum şi-a petrecut copilăria şi tinereţea în oraşul bănăţean, de care şi astăzi se simte foarte ataşat. El relatează cum s-a îndrăgostit de operă, cum şi-a început studiile de inginer, cum a fost nevoit, din motive politice, să părăsească România. Autorul evocă stabilirea sa în Austria, munca sa aici ca antrenor de tenis, apoi ca tenor, impresar şi, în cele din urmă, ca director al uneia dintre cele mai apreciate scene de operă din lume.

Potrivit presei internaţionale, după retragerea de la Opera din Viena, Holender şi-a continuat cariera artistică la nivel mondial, fiind consilier al Metropolitan Opera din New York şi al Operei din Tokio.

Mai multe informaţii despre activitatea lui Ioan Holender se găsesc pe site-ul http://www.holender.at.

Cea de-a XXII-a ediţie a Festivalului Internaţional "George Enescu" are loc între 30 august şi 20 septembrie, în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, la 134 de ani de la naşterea marelui compozitor român şi 60 de ani de la moartea sa. Festivalul aduce publicului 22 de lucrări de George Enescu în interpretarea unora dintre cele mai valoroase orchestre ale lumii.

(Serviciul Foto al MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini)

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici