Ioan Es. Pop, la Zilele Culturii Române la Dublin: Globalizarea distruge tradiţiile, dar nu le omoară

Poetul Ioan Es. Pop a declarat, la Dublin, unde se desfăşoară până pe 25 octombrie Zilele Culturii Române, că "globalizarea a început să distrugă tradiţiile, dar nu le-a omorât", apreciind că oamenii au reuşit totuşi să îşi păstreze identitatea.

125 afișări
Imaginea articolului Ioan Es. Pop, la Zilele Culturii Române la Dublin: Globalizarea distruge tradiţiile, dar nu le omoară

Ioan Es.Pop (Imagine: Adrian Stoicoviciu/ Mediafax Foto)

La evenimentul "Prezentul imemorial/ Present immemorial", desfăşurat marţi seară la Biblioteca Naţională a Irlandei din Dublin şi care are loc cu ocazia Zilelor Culturii Române din capitala irlandeză, au participat poetul Ioan Es Pop, scriitorul Peter Hurley, ambasadorul României în Irlanda, Manuela Breazu, directorul general al Direcţiei pentru Reprezentanţe în Străinătate a Institutului Cutural Român, Ioana Drăgan, directorul Institutului Cultural Român din Londra, Dorian Branea, şi editorul politic Stephen Collins.

"Poate vă întrebaţi ce ştiu eu ca jurnalist politic despre România. (...) Am vizitat România anul acesta, timp de o săptămână, în vară, şi mi-am schimbat părerea despre această ţară, pentru că Transilvania a fost spectaculoasă, la fel ca şi Bucureştiul, oraşele sunt frumoase, precum sunt Sibiul, Sighişoara şi Braşov. Cu toate acestea, cel mai important lucru în România sunt oamenii, care sunt atât de călduroşi, atât de prietenoşi, persoane care amintesc de irlandezi din zonele rurale, aşa cum erau în anii '60 şi '70. Nu cred că ne-am pierdut calitatea de prietenie, dar românii sunt deschişi, foarte prietenoşi şi foarte mulţi dintre ei vorbesc limba engleză", a spus Stephen Collins, editor politic la The Irish Times.

În 2012, Peter Hurley a pornit într-o călătorie de 650 de kilometri, singur, pe jos, având ca unică sursă de supravieţuire bunătatea şi ospitalitatea oamenilor. A mers de la Cimitirul Vesel până la Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, parcurgând câte 30 de kilometri pe zi. Douăzeci şi şase de zile mai târziu, pe 21 decembrie 2012, ajungea la destinaţie. "Pe unii dintre oamenii la care s-a oprit îi ştia, mai avea contacte, dar unii dintre cei care l-au găzduit au fost străini şi, oriunde mergea, el era binevenit şi a fost primit în viaţa de zi cu zi a lor", a mai spus Collins.

Peter Hurley a prezentat şi harta traseului parcurs şi a relatat că un prieten i-a spus că acesta este "singurul lucru important de care un călător are nevoie". Peter Hurley a citit fragmente din cartea sa "Drumul crucilor", începând cu prima zi a călătoriei.

De asemenea, Ioan Es. Pop a recitat poeziile "Năneşti", "Ieudul fără ieşire" şi "Dincolo". "Peter a prezentat prima parte a poveştii sale despre Maramureş. Am şi un versiunea mea alternativă, un fel de poem despre Năneşti, în acesta veţi auzi câteva dintre locurile pe care le-a menţionat şi Peter în ceea ce a citit mai devreme", a spus poetul.

Întrebat dacă România poate deveni o ţară modernă, dar să-şi păstreze în acelaşi timp şi vechile valori, Ioan Es. Pop a precizat că poate face acest lucru, dar "se scufundă intrând în contact cu globalizarea". "Această globalizare a început să distrugă tradiţiile, dar nu le-a omorât. Numai că tradiţiile sunt cufundate în subconştientul nostru mai mult şi din cauza aceasta părem că nu ne păstrăm tradiţiile, nu păstrăm ceea ce este vechi . Cu toate acestea, cred că, în sufletele lor, nu doar oamenii de la ţară, ci şi cei de la oraş au păstrat din identitatea lor", a mai spus poetul.

"Istoria este poezia pentru învingători la fel cum poezia este istoria înfrânţilor", a completat Ioan Es. Pop, la evenimentul care a avut loc la Biblioteca Naţională a Irlandei.

Peter Hurley a povestit că a avut experienţe minunate lucrând cu sute de tineri români, apreciind că, dincolo de oameni, "poate din cauza lipsei televiziunii în vremurile trecute, au citit foarte mult, existând o imensă cultură, o dorinţă de a învăţa, de a lucra", a mai spus acesta. "(...) Cred că este un moment foarte important ca România să se poziţioneze din punct de vedere global. Cred că este timpul ca România să investească în imaginea ei pe plan mondial. Sunt foarte mulţi români care au plecat în alte ţări, sunt în întreaga lume şi realizează lucruri minunate, cred că au nevoie de mai mult sprijin", a mai spus acesta.

Din punctul său de vedere, cultura este o variantă pentru a distruge această percepţie negativă formată la adresa românilor. "Fiecare ţară primeşte şansa de a avansa, poate o dată la 100 de ani şi cred că România a avut un avans acum 100 de ani, (...). Nu se va întâmpla pur şi simplu, dar, dacă ai iniţiativă, cred că poţi avea un impact puternic pe scena mondială. Să ajuţi pe toată lumea", a mai spus acesta.

Povestind episodul în care cartea sa a fost tradusă în limba română, fiind ajutat de elevii Lidiei Vianu, Peter Hurley a declarat că această întâmplare l-a făcut să înţeleagă faptul că în România totul este posibil. "Trebuie să insişti şi este un lucru uimitor că România a reuşit să absoarbă fonduri europene. Este foarte greu. Nu ştiu cum este în alte ţări, dar în România este foarte greu din cauza birocraţiei. Sistemul este construit în jurul unor persoane cărora le este teamă să ia o decizie, le este teamă să fie responsabili pentru acele decizii", a spus Hurley.

Zilele Culturii Române la Dublin constituie un program cultural amplu, care urmăreşte să pună în evidenţă, pentru publicul irlandez, o Românie a reuşitelor culturale în domeniul muzicii, filmului, teatrului, reflecţiei intelectuale, literaturii şi artelor vizuale.

Programul este organizat de Institutul Cultural Român din Londra, în parteneriat cu Ambasada României în Irlanda, cu sprijinul Teatrului Bulandra, Galeriei Galateca din Bucureşti, Reprezentanţei Comisiei Europene în Irlanda, Orchestrei Radioteleviziunii Irlandeze, Bibliotecii Naţionale a Irlandei, Trinity College, Institutului de Film Irlandez, Centrului de Proiecte Artistice Dublin şi Clubului "The Mercantile".

Protagonişti ai Zilelor Culturii Române sunt artişti de circulaţie internaţională şi intelectuali de prim rang, atât români, cât şi irlandezi: regizorul Stere Gulea, compozitorul Shaun Davey, Alexandru Darie, directorul Teatrului Bulandra, regizorul de teatru Felix Alexa, actorii Oana Pellea, Răzvan Vasilescu şi Gabriel Spahiu, istoricul Adrian Cioroianu, scriitorul şi animatorul cultural Peter Hurley, poetul Ioan Es. Pop, regizorul Dieter Auner, DJ Nico de Transilvania, curatoarea Roxana Gibescu şi Corul Bărbătesc de la Facultatea de Teologie a Universităţii din Sibiu.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici