Marga cere eliberarea din funcţie a directorilor şi adjuncţilor de la ICR Madrid şi ICR Istanbul

Andrei Marga, preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), a cerut, marţi, eliberarea din funcţie a directorului ICR de la Istanbul, Silvana Rachieru, şi a directorului ICR din Madrid, Ioana Anghel, precum şi a directorilor adjuncţi ai celor două filiale.

408 afişări
Imaginea articolului Marga cere eliberarea din funcţie a directorilor şi adjuncţilor de la ICR Madrid şi ICR Istanbul

Andrei Marga, preşedintele ICR (Imagine: Tibi Bologh/Mediafax Foto)

Persoanele propuse ca directori ai filialelor din străinătate ale Institutului Cultural Român (ICR) urmau să fie audiate marţi de comisiile reunite pentru cultură şi politică externă din Senat, însă procedura a fost amânată din lipsă de cvorum la una dintre aceste comisii. Procedura este aceeaşi ca în cazul numirilor ambasadorilor, doar că votul din comisie nu este consultativ, ci obligatoriu.

Ulterior acestei amânări, Andrei Marga a solicitat schimbarea conducerii filialelor ICR de la Istanbul şi Madrid.

Anual se face o evaluare a institutelor culturale româneşti din exterior, o evaluare în raport cu criterii pe care le-a stabilit chiar legea şi o Hotărâre de Guvern care datează din 2004, a explicat Marga. Este o comisie de evaluare compusă din reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai ICR şi această comisie a dat acest rezultat: institutele de la Istanbul şi Madrid au activat nesatisfăcător, ceea ce înseamnă că nu au realizat obiectivele prevăzute de lege, a mai spus acesta, adăugând că, în consecinţă, institutul trebuie să propună eliberarea din funcţie a directorilor şi directorilor adjuncţi.

Marga a mai spus că aceste două institute culturale nu asigură o vizibilitate destul de mare culturii române şi nu au acţiuni durabile.

Motivul cel mare este rezultat din compararea raportului de activitate prezentat de directorii celor două institute, compararea acestor rapoarte cu prevederile legale. Acolo s-a făcut analiza la comisia respectivă, a spus Marga, explicând că este vorba de multe acţiuni "mărunte", care "nu creează durabil ceea ce este ţinta noastră, a institutului, vizibilitatea şi prestigiul culturii române". Un alt motiv este acela că interacţiunea acestor institute cu mediul cultural local din cele două capitale este modestă, nu s-a putut pătrunde în sferele culturale mai tari, în sfera universitară, ştiinţifică, a instituţiilor culturale din cele două locuri, a spus preşedintele ICR.

Marga a mai spus că s-au făcut propuneri pentru directori, iar cele pentru directorii adjuncţi sunt în prezent în lucru, pentru că trebuie căutaţi turcologi, pentru Istanbul, şi hispanici, pentru Madrid. Pentru Madrid s-a propus ca director o foarte cunoscută traducătoare, Irina Călin, iar pentru Istanbul a fost propus cel mai important turcolog, Tasim Gemil, care a fost ambasador şi are o foarte bună conexiune cu cercurile culturale puternice din Istanbul şi Ankara, a completat Marga.

Guvernul a adoptat, pe 13 iunie 2012, Ordonanţa de Urgenţă (OUG 27/2012) prin care ICR trece de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului, care numeşte atât conducerea operativă a institutului, cât şi membri ai consiliului de conducere. Conducerea operativă a ICR este asigurată de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, asistat de doi vicepreşedinţi, cu rang de subsecretari de stat, numiţi şi revocaţi din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului Permanent al Senatului.

"Numirea şi revocarea directorilor şi a directorilor adjuncţi se fac la propunerea preşedintelui Institutului şi cu avizul comun al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă şi al Comisiei pentru politica externă ale Senatului, prin ordin comun al ministrului Afacerilor Externe, al ministrului Culturii şi al preşedintelui Institutului, pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii pentru încă un mandat; directorul Academia di Romania din Roma şi cel al Institutului Cultural Român şi de Cercetare Umanistică de la Veneţia sunt numiţi la propunerea preşedintelui Academiei Române", se arată în textul de lege privind funcţionarea Institutului Cultural Român.

După numirea lui Andrei Marga în funcţia de preşedinte al ICR, o serie de directori de la Institutele Culturale Române din străinătate şi-au dat demisia sau au fost schimbaţi din funcţie.

De exemplu, poeta Doina Uricariu a fost numită în funcţia de director al ICR de la New York, înlocuind-o astfel pe Corina Şuteu, care şi-a prezentat demisia după şase ani la conducerea filialei newyorkeze a instituţiei. Publicistul şi editorul Alexandru Dobrescu a fost numit în funcţia de director al ICR de la Paris, înlocuind-o astfel din funcţie pe Katia Dănilă. Sabra Daici, director al ICR din Varşovia, a fost înlocuită din funcţie cu Alexandra Nica-Zdaniuk, iar directorul ICR Budapesta, Brînduşa Armanca, a fost înlocuită cu Gabriela Matei.

De asemenea, ICR a decis să îl schimbe pe Petre Guran din funcţia de director al ICR Chişinău, înlocuindu-l cu Nichita Danilov, şi pe directorul ICR Roma, Cornel Baicu, înlocuit cu Daniela Crăsnaru.

Pe de altă parte, pe 15 mai, ICR a anunţat, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că Mihaela Voineagu Cropsey, Dana Bizuleanu şi Ilinca Macarie sunt noii directori adjuncţi ai Institutelor Culturale Române de la New York, Berlin, respectiv Viena.

În urmă cu cinci luni, ICR Bucureşti a anunţat câştigătorii unui concurs organizat pentru ocuparea unor posturi la Institutele Culturale Române din străinătate.

Anunţarea numirii unora dintre referenţii şi directorii/ directori adjuncţi ai Institutelor Culturale Române din străinătate, cu 17 zile în avans faţă de data comunicată iniţial de ICR, a generat o serie de nemulţumiri şi de comentarii critice la adresa celor care au câştigat concursul, dar şi cu privire la modul în care s-a realizat selecţia candidaţilor.

Printre acestea, cele mai multe nemulţumiri au fost exprimate cu privire la schimbarea datei de susţinere a interviurilor, dar şi în ceea ce priveşte transparenţa organizării şi desfăşurării concursului. Astfel, mai multe persoane care susţineau că au candidat la posturile scoase la concurs au publicat pe propriile conturi de pe site-ul de socializare Facebook informaţii potrivit cărora "nu a fost făcută publică componenţa comisiilor", "nu au existat probele de concurs prevăzute în regulament (scrisă şi interviul)" şi, mai mult, "niciun candidat din cei 200 înscrişi nu a primit notificări cu privire la punctajul obţinut la proiect". De asemenea, contestatarii au spus la momentul respectiv că persoanele care au câştigat concursul organizat de ICR sunt apropiate ale lui Andrei Marga, preşedintele ICR.

În replică la aceste acuzaţii, conducerea ICR a precizat: "În pofida a ceea ce perorează unii, Comisia a respectat riguros regulamentul. Nu a fost prevăzută în niciun regulament proba interviu pentru toţi candidaţii. Interviul a fost prevăzut pentru cei care s-au calificat în faza finală şi care nu puteau fi departajaţi altfel". Totuşi, până la momentul difuzării acestei ştiri, componenţa comisiilor de concurs nu a fost făcută publică.

Potrivit ICR, a fost pentru prima dată când Institutul Cultural Român a organizat un concurs pentru ocuparea unor posturi declarate vacante la filialele sale din străinătate. Până în prezent, aceste posturi erau ocupate de persoane numite de preşedintele ICR, se mai spunea în comunicatul ICR.

Invocând încălcarea legii 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, contestatarii susţineau totodată că acest concurs s-ar fi desfăşurat în condiţiile în care pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe - căruia ICR i-a fost subordonat din punct de vedere administrativ - era la momentul respectiv publicat anunţul că "Ministerul Afacerilor Externe nu organizează concursuri de admitere".

Însă, începând cu iulie 2012, ca urmare a dispoziţiilor OUG 27/2012, Institutul Cultural Român a trecut din subordinea Preşedinţiei în subordinea Senatului, este organizat şi funcţionează ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici