O carte pe zi: „Casa germană” de Annette Hess

Autoarea acestui roman s-a născut la Hanovra, în 1967, a lucrat ca ziaristă şi asistentă de programe şi de regie, a avut o carieră de succes ca scenaristă, încununată cu numeroase premii. Casa germană este primul ei roman, devenit bestseller internaţional.

Un roman care pleacă de la câteva fapte reale, istorice. Între 1963 şi 1965 a avut loc la Frankfurt procesul numit „al doilea Auschwitz” în care au fost jucate, conform legii Republicii Federale Germane, şi nu a legii crimelor împotriva umanităţii, 22 de persoane pentru rolul lor în crimele petrecute în lăgărul Auschwitz-Birkenau. A fost procesul cel mai extins din istoria postbelică a Germaniei, cu martori chemaţi din Polonia, Ungaria şi alte ţări est-europene. Un proces care, se spunea la acea vreme, atrage mai mult ziariştii decât cititorii acestora. Şi în care nu puţini dintre cei aflaţi în boxa acuzaţilor declarau că habar n-aveau ce se petrece la Auschwitz.

Scriu editorii: „Romanul s-a impus printre cele mai apreciate cărţi ale anului 2018 publicate în Germania. Abordând cea mai dificilă parte a istoriei germane din secolul XX, captivează prin actualitatea temei, prin dozajul fin între saga de familie şi desfăşurarea primului eveniment major care a adus la cunoştinţa lumii ororile naziştilor, prin limbajul precis, elegant şi subtil în redarea atmosferei intense ce se menţine de la prima la ultima pagină.

Procesul Auschwitz de la Frankfurt se află în centrul acestui roman, dar povestea se ţese în sânul familiei Bruhns: Ludwig şi Edith, cârciumari harnici şi de treabă, care-şi iubesc copiii şi nu vor decât să uite trecutul. Fetele Bruhns, Eva si Annegret, nu pot fi mai diferite. Eva, translatoare din polonă la proces, logodită cu fiul unui bogătaş, se trezeşte însă repede la realitate şi îşi asumă vina. Annegret, mult mai cinică, nu-şi asumă istoria, vina cu atât mai puţin. Romanul te ţine în tensiune de la prima pagină, te atrage în atmosfera provincială a familiei, te aduce în sala de tribunal şi la Auschwitz, în Polonia comunistă, te cufundă în ambianţa şi mentalitatea anilor ’60 cu o scriitură detaşată, cinematografică.”

„Casa germană” este numele unui birt deţinut de un bărbat care a fost bucătar la Auschwitz, unde a locuit cu soţia şi cele două fiice ale sale.

Romanul ridică o mare problemă de percepţie. Dacă la crimele naziste a contribuit un număr uriaş de germani, cum faci deosebirea între vinile lor? „Penalitatea infracţiunilor comis în timpul naţional-socialismului este în conformitate cu dreptul în vigoare atunci (...) Ce era atunci drept nu poate să fie astăzi nedrept. După aceste principii sunt judecaţi participanţii la Holocaust. Numai făptaşiik abuzivi, care au ucis contrar ordinelor sau din proprie iniţiativă, pot fi condamnaţi ca ucigaşi la o pedeapsă privativă de libertate pe viaţă. Cel care a executat numai ordine este complice.”

„Romanul Casa germană deschide o rană adâncă din istoria unui popor. E un torent în care clocoteşte un adevăr crunt. Este refacerea acelui chip întunecat al istoriei care a arătat fisurile profunde ale fiinţei omeneşti.“ — La Repubblica

Annette Hess – Casa germană. Traducere din limba germană şi note de Daniela Ştefănescu. Editura Humanitas Fiction, colecţia Raftul Denisei. 375 pag.