O carte pe zi: „Gripa spaniolă din 1918” de Laura Spinney

„Spinney ştie exact care mistere medicale şi scene obsedante vor face ca pandemia să ne cucerească pe de-a-ntregul imaginaţia.” - New York Times

323 afişări
Imaginea articolului O carte pe zi: „Gripa spaniolă din 1918” de Laura Spinney

Fragment din carte: „În dimineaţa zilei de 4 martie 1918, un bucătar de la cantina taberei militare Funston din Kansas, Albert Gitchell, s-a prezentat la infirmerie cu durere de gât, febră şi cefalee. La ora prânzului, infirmeria avea de-a face cu peste 100 de cazuri similare, iar în săptămânile care au urmat s-au îmbolnăvit atâţia soldaţi, încât medicul-şef a rechiziţionat un hangar ca să-i poată găzdui pe toţi.

E posibil ca Gitchell să nu fi fost prima persoană atinsă de <<gripă spaniolă>>. Începând din 1918 şi până în prezent, s-a speculat mult în legătură cu locul în care a apărut, de fapt, pandemia. Acum ştim totuşi că acest caz a fost unul dintre primele raportate oficial, aşa că, prin consens – de convenienţă – e considerat, în general, ca punct de debut al pandemiei. 500 de milioane de oameni l-au urmat pe Albert, metaforic vorbind, la infirmerie.

America intrase în Primul Război Mondial în aprilie 1917 şi, în toamna acelui an, tineri din diferite zone ale ţării, în special rurale, au început să se îndrepte spre taberele militare pentru a fi recrutaţi şi instruiţi pentru Forţele Expediţionare Americane (FEA) – forţele armate pe care generalul John Pershing, <<Black Jack>>, avea să le conducă în Europa. Tabăra Funston era una dintre ele, care asigura soldaţi deopotrivă pentru alte tabere militare americane şi direct către Franţa. În aprilie 1918, gripa devenise epidemică în Vestul Mijlociu al Statelor Unite, în oraşele de pe coasta de est, de unde se îmbarcau soldaţii, şi în porturile franceze în care debarcau. La mijlocul lunii aprilie ajunsese în tranşeele de pe Frontul de Vest. Vremea în Europa vestică a fost neobişnuit de caldă în acea lună, dar soldaţii germani au început în scurt timp să se plângă de Blitzkatarrh [numele dat de soldaţii germani gripei], lucru care, fără îndoială, îl preocupa pe directorul însărcinat cu igiena din Armata a 2-a germană, Richard Pfeiffer, omul care şi-a împrumutat numele unui bacil. De pe front, gripa s-a răspândit rapid în toată Franţa, iar de acolo în Marea Britanie, Italia şi Spania. Spre sfârşitul lui mai, regele spaniol Alfonso al XIII-lea se simţea rău la Madrid, alături de prim-ministrul său şi de membrii Cabinetului.

Tot în mai, gripa a fost raportată la Breslau (Germania), acum Wrocław (Polonia) – unde Pfeiffer era profesor de igienă pe timp de pace – şi în portul rusesc Odessa, la 1 300 de kilometri spre est. După ce noul guvern bolşevic al Rusiei a semnat Tratatul de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale în martie, ieşind din război, germanii au început eliberarea prizonierilor ruşi. Mâna de lucru era puţină, aşa că, iniţial, germanii i-au ţinut pe loc pe cei apţi de muncă, însă, la presiunea mai multor societăţi de Cruce Roşie, au eliberat invalizii într-un ritm de câteva mii pe zi şi probabil aceşti <<veritabili morţi vii>> au fost cei care au adus gripa în Rusia.”

Gripa spaniolă din 1918-1920 a fost unul dintre cele mai mari dezastre umane, poate nu numai din veacul trecut, ba chiar din toate timpurile. A infectat o treime din populaţia lumii, de la cei mai săraci imigranţi din New York, până la regele Spaniei, Franz Kafka, Mahatma Ghandi sau Regina Maria a României. Şi totuşi, în ciuda numărului mare de victime, între 50 şi 100 de milioane de oameni, a rămas în memoria noastră ca un factor secundar al Primului Război Mondial.

Scriiu editorii: „Relatând povestea din punctul de vedere al celor care au trăit şi au supravieţuit acelor vremuri şi bazându-se pe ultimele cercetări din istorie, virusologie, psihologie şi economie, Laura Spinney ilustrează cum pandemia a pus la încercare ingeniozitatea şi vulnerabilitatea oamenilor, dar a influenţat şi politica globală, relaţiile rasiale, structurile familiale, ca şi modul de percepţie al medicinei, religiei şi artei.”

„Cartea nu este doar o sondare, ci şi o reconstituire a trecutului. Pe măsură ce acţiunea progresează, gripa devine un personaj în sine, care se iveşte, cameleonic, în momente esenţiale ale istoriei, schimbând cursul unor evenimente care nu îi erau atribuite anterior... Captivantă.” - The Guardian

Laura Spinney - Gripa spaniolă din 1918. Pandemia care a schimbat lumea. Editura Corint Istorie. Traducere din limba engleză de Roxana Olteanu. Prefaţă de Adrian Cioroianu. Postfaţă de dr. Emanoil Ceaşu. 378 pag.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici