OTV şi B1 TV - cele mai multe greşeli de folosire a limbii române

OTV şi B1 TV au înregistrat cele mai multe greşeli de folosire a limbii române în emisiunile pe care le-au difuzat între 10 septembrie şi 10 octombrie, tendinţa fiind una de scădere a numărului de erori la posturile radio-TV, comparativ cu monitorizarea precedentă, din 1-30 iunie, potrivit CNA.

147 afișări
Imaginea articolului OTV şi B1 TV - cele mai multe greşeli de folosire a limbii române

OTV şi B1 TV - cele mai multe greşeli de folosire a limbii române (Imagine: Arhiva Mediafax Foto)

În perioada 10 septembrie - 10 octombrie au fost monitorizate 12 posturi de televiziune (Antena 1, Antena 3, B1 TV, Kanal D, N24 Plus, OTV, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV, TVR 1, TVR 2, TVR Cultural) şi două posturi de radio (Radio România Actualităţi şi Europa FM). O echipă a Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române, coordonată de Rodica Zafiu, a monitorizat în special emisiunile de ştiri şi dezbateri difuzate de aceste televiziuni şi radiouri. În total, au fost monitorizate 300 de ore de programe.

Răsvan Popescu, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), a spus marţi, într-o conferinţă de presă, că, în comparaţie cu ultimele monitorizări, realizate în perioadele 1 - 30 aprilie şi 1 - 30 iunie, televiziunile şi radiourile au înregistrat, între 10 septembrie şi 10 octombrie, scăderi în privinţa numărului de greşeli de folosire a limbii române.

"Noi am început în 2007 acest program, se înregistrau la vremea respectivă şi peste o sută de greşeli pe lună la unele posturi (...) Se poate spune că totuşi, faţă de acum un an sau doi, limba română vorbită de jurnaliştii din media audiovizuală este ceva mai corectă din punct de vedere gramatical. Noi am fost conştienţi încă de la început că este un program care nu poate da rezultate peste noapte, că trebuie timp, dar încep să se vadă nişte rezultate şi, mai ales, se cunoaşte o anumită preocupare a jurnaliştilor pentru corectitudinea exprimării lor, sunt jurnalişti care se autocorectează atunci când fac o greşeală, nu e nicio ruşine. Monitorizările pe 2010 arată o scădere a numărului de greşeli la majoritatea posturilor. Este vorba de emisiuni de ştiri şi dezbateri, unde se monitorizează exprimarea jurnaliştilor (...) Ne-am bucurat că unii jurnalişti îşi corectează cu discreţie invitaţii atunci când aceştia se exprimă incorect. Încurajăm o astfel de atitudine şi ne-am bucura ca ea să reprezinte regula şi nu excepţia", a spus Răsvan Popescu.

Potrivit lui Popescu, "cele mai multe greşeli de limbă se înregistrează în transmisiile directe, mulţi reporteri exprimându-se confuz şi uneori făcând erori grave". "În ciuda insistenţelor noastre, încă persistă greşelile pe care le-am numi cronice. Şi în monitorizările precedente şi acum constatăm că cele mai multe greşeli se înregistrează la capitolele ortografie şi sintaxă, ceea ce denotă nu numai lacune de cunoştinţe, dar şi o gândire confuză, idei şi mesaje neclare", a spus Popescu.

În mod concret, potrivit monitorizării, cele mai multe greşeli de folosire a limbii române s-au înregistrat la OTV (84 de greşeli) şi B1 TV (58 de greşeli). Ele sunt urmate de televiziunile: Realitatea TV (54), Antena 3 (50 de greşeli), Prima TV (47), N24 Plus (46), TVR 2 (41), Kanal D (40), Antena 1 (39), TVR 1 (33), Pro TV (29) şi TVR Cultural (24).

Pe de altă parte, în cazul radiourilor monitorizate, la Radio România Actualităţi s-au înregistrat 16 greşeli de folosire a limbii române, iar la Europa FM - 14.

Rodica Zafiu, cea care a coordonat monitorizarea, a spus că bilanţul este "pozitiv", dar apar unele greşeli "născute din excesul de zel". "Asta înseamnă că unii au devenit conştienţi de regulă", a spus Rodica Zafiu. "Maximum" apare şi unde nu este cazul. Exemplul este "Hotelul cu maximum de stele"", a explicat Zafiu.

Potrivit monitorizării, radiodifuzorii au avut în perioada monitorizată şi greşeli elementare, grave. Printre acestea se numără scrierea cu "i" sau "ii" în finalul unui cuvânt: "Tineret, mândria ţări" (corect: "ţării"), "nu oferii nimănui datele tale" (corect: "oferi").

Acestor greşeli li se adaugă lipsa cratimei în textele postate pe ecran: "lasămă domne'" (corect: "lasă-mă, domn'e") sau, dimpotrivă, folosirea nejustificată a acesteia: "Face-ţi asta dar creaţi o strategie bugetară" (corect: "Faceţi asta...").

Printre greşelile făcute de televiziuni în perioada monitorizată se numără şi forma analogică "ouălelor": "când era cu număratul ouălelor" (corect: "ouălor"), dar şi pronunţiile inculte: "ce teneşi interesanţi ai!" (corect: "tenişi"), "semnează ştatele de plată" (corect: "statele"), "servici" (corect: "serviciu").

De asemenea, s-au constatat tendinţa, specifică limbajului neîngrijit, de utilizare reflexivă a anumitor verbe - "nu îl întreb primul..., ca să nu mă risc" (corect: "ca să nu risc"); "în ţara asta în care te rişti să te fure" (corect: "în care rişti") -, dar şi diferite forme de dezacord: "Unde-i bani..." (corect: "Unde-s bani...") "Ce-s cu ele?" (corect: "Ce-i cu ele?").

Pleonasmul posesiei este o altă eroare făcută de unele televiziuni: "momentele din viaţa lui proprie" (corect: "din viaţa lui" sau "din viaţa proprie"). În acelaşi ton, potrivit monitorizării, o altă greşeală este superlativul pleonastic: "vestea morţii sale este foarte fulgerătoare" (corect: "este fulgerătoare").

Pe de altă parte, alte erori descoperite la radiodifuzori sunt improprietăţile semantice - "Alături de noi se va mai adăuga şi psihologul..." (corect: "Alături de noi va fi şi psihologul..."/ "Ni se va alătura şi psihologul") -, dar şi contradicţiile în folosirea modalizatorilor ("Şi probabil că mai mult ca sigur au intervenit colegii").

CNA intenţionează să continue acest program de monitorizare a folosirii limbii române la posturile de televiziune şi radio şi în anul 2011. "Vin de la Parlament, unde tocmai a fost adoptat bugetul CNA. Este un buget auster, mai mic cu 9% faţă de anul trecut, iar bugetul pe anul trecut a fost mai mic cu 15% faţă de bugetul anului precedent. În doi ani, CNA a pierdut 24% din finanţare, dar cu toate acestea am reuşit şi vom reuşi în continuare să finanţăm acest program pe care-l derulăm împreună cu Institutul de Lingvistică al Academiei. O să mergem înainte cu acest program, banii sunt prinşi în buget şi în anul care vine, mai ales că este un program care începe să dea rezultate", a explicat Răsvan Popescu.

El a precizat că bugetul CNA pe anul 2011 este de 7,99 milioane de lei, din care suma destinată programului de monitorizare a corectitudinii limbii române se ridică la aproximativ 8.000 de euro.

Următoarea monitorizare privind folosirea limbii române la posturile de televiziune şi radio va fi realizată în martie 2011.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici