Procesului de la Nürnberg: În urmă cu 75 de ani: Hermann Goering, Rudolf Hess, Joachim von Ribbentrop şi alţi lideri nazişti erau aduşi în faţa justiţiei

Astăzi, 20 noiembrie se împlinesc 75 de ani de la începutul procesului de la Nürnberg, când liderii politici, militari, judiciari şi economici ai Germaniei naziste au fost judecaţi pentru crimele de război.

1869 afişări
Imaginea articolului Procesului de la Nürnberg: În urmă cu 75 de ani: Hermann Goering, Rudolf Hess, Joachim von Ribbentrop şi alţi lideri nazişti erau aduşi în faţa justiţiei

Sursă foto: Profimedia

După şase ani de război, care a decimat Europa şi a luat viaţa a aproximativ 75 de milioane de oameni din întreaga lume, puterile aliate victorioase - Marea Britanie, Uniunea Sovietică, Franţa şi Statele Unite s-au reunit într-un proces colectiv fără precedent pentru a-i judeca pe cei care planificaseră şi executaseră Holocaustul, uciderea în masă a milioane de oameni din Europa de Est şi 12 ani de dictatură asupra poporului german.
 
Procesul principal al crimelor de război împotriva a 24 de adepţi apropiaţi ai dictatorului Adolf Hitler a început pe 20 noiembrie. Liderii nazişti puternici care visau cândva la dominaţia lumii stăteau pe băncile de lemn din sala de judecată. Printre inculpaţi se numărau comandantul-şef al Luftwaffe, Hermann Göring; adjunctul temporar al lui Hitler, Rudolf Hess; şi ministrul de externe Joachim von Ribbentrop. Oraşul a avut o simbolistică importantă pentru nazişti. Oraşul a găzduit mitingurile infame ale partidului nazist. A fost considerat potrivit ca oraşul să fie ales pentru a marca decesul partidului şi sfârşitul Germaniei naziste.
 
Liderul german Adolf Hitler s-a sinucis în aprilie 1945, în timp ce sovieticii se îndreptau spre pe buncărul său din Berlin. Aceaşi soartă a avut-o şi ministrul propagandei, Joseph Goebbels. Liderul SS unul dintre arhitecţii şefi ai Holocaustului, Heinrich Himmler, s-a sinucis la sfârşitul lunii mai, în timp ce se afla în custodie britanică.
 
În discursul său de deschidere, procurorul şef american Robert H. Jackson a subliniat dimensiunea istorică: „Că patru mari naţiuni, îmbujorate de victorie şi înţepate de răni, se opun tentaţiei răzbunării şi îşi supun voluntar duşmanii captivi la judecata legii este una dintre cele mai semnificative omagii pe care puterea le-a plătit vreodată raţiunii ".
 
Tribunalul Militar Internaţional care trebuia să facă justiţie s-a deschis cu rechizitoriile împotriva a 24 de nazişti de frunte, printre care Albert Speer, ministrul armamentelor din 1942; Hans Frank, liderul Poloniei naziste; Martin Bormann, secretar al partidului nazist; Joachim von Ribbentrop, ministrul de externe al Germaniei şi Herman Goring, comandantul Luftwaffe, care a fost cel mai înalt în rang nazist judecat.
Liderul adjunct al partidului nazist Rudolf Hess, care a fost capturat după ce a zburat în Scoţia în 1941 şi a fost ţinut în Marea Britanie, a fost transportat la Nürnberg pentru a fi judecat alături de foştii săi colaboratori.
 
Niciunul dintre inculpaţi nu şi-a recunoscut vina personală. Aproape niciunul nu a arătat remuşcări sau a recunoscut că ştie ceva despre masacre şi lagăre de exterminare. Goring a afirmat chiar că el nu a ordonat vreo crimă, şi nici ar tolerat alte cruzimi în cazul în care el ar fi avut puterea şi cunoştinţele pentru a le preveni.
 
În ceea ce priveşte organizarea, procesul a depăşit tot ceea ce fusese posibil până atunci: în 218 de zile de judecată, instanţa a audiat 240 de martori şi a examinat peste 300.000 de declaraţii. Procesul-verbal al şedinţei a cuprins 16.000 de pagini.
 

Sentinţe

După 10 luni de mărturii în după-amiaza zilei de 1 octombrie 1946 s-au citit sentinţele individuale.
 
Doisprezece dintre inculpaţi au fost condamnaţi la moarte prin spânzurare pentru crime de război şi noul concept de „crime împotriva umanităţii”, inclusiv Hess, Frank şi Ernst Kaltenbrunner, cel mai înalt ofiţer SS care a fost judecat la Nürnberg.
 
Şapte au primit pedepse cu închisoarea şi cinci au fost achitaţi sau nu au primit o decizie.
 
Dintre cei doisprezece condamnaţi la moarte, Martin Bormann a fost judecat şi condamnat în lipsă, fiind văzut ultima dată încercând să fugă din Berlin în ultimele zile ale războiului. Rămăşiţele umane găsite aproape de Buncărul lui Hitler au fost confirmate ulterior în 1972 ca fiind ale sale.
 
Herman Goring, cel mai infam dintre acuzaţii de la Nürnberg, a luat o pastilă de cianură cu o seară înainte să fie spânzurat.
 
În faţa tribunalelor militare americane au avut loc alte 12 procese împotriva altor 185 de nazişti. Aproximativ 24 dintre aceştia au fost condamnaţi la moarte.

Impact istoric

Impactul durabil al proceselor de la Nürnberg nu poate fi subestimat. Deşi conceptul de justiţie colectivă a existat încă din Primul Război Mondial, când au fost efectuate scurte procese militare comune, Nürnberg a marcat prima dată când marile puteri mondiale s-au reunit pentru a oferi dreptate la o astfel de scară.
 
Evenimentele celui de-al doilea război mondial au condus la crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite, menită să nu permită un astfel de conflict global, iar tribunalele individuale, precum cele împotriva crimelor de război din fostele republici iugoslave şi genocidul din Rwanda, au arătat că influenţa eveniemntelor de Nürnberg este încă durabilă
 
În prezent, crimele împotriva umanităţii sunt urmărite penal în toată lumea de către Curtea Penală Internaţională (CPI), o instanţă internaţională care serveşte dreptul internaţional.
 
Surse: JOE J. HEYDECKER, JOHANNES LEEB; Procesele de la Nürnberg
 
Deutsche Welle, Jpost, The Washington Post
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici