Tradiţii de CRĂCIUN: Cum îşi amintesc artiştii români Crăciunul de altădată

Artişti şi personalităţi din România şi-au amintit cum petreceau sărbătorile de iarnă în copilărie, cum se pregăteau pentru Crăciun şi care era semnificaţia sărbătorii.

2239 afişări
Imaginea articolului Tradiţii de CRĂCIUN: Cum îşi amintesc artiştii români Crăciunul de altădată

Tradiţii de CRĂCIUN: Cum îşi amintesc artiştii români Crăciunul de altădată (Imagine: Eduard Andrei/Arhiva Mediafax Foto)

Valentin Uritescu: Obiceiurile de Crăciun o să dispară şi noi vom rămâne cu viaţa asta virtuală

Actorul Valentin Uritescu a declarat, pentru MEDIAFAX, că atmosfera sărbătorilor de iarnă din copilărie era una extraordinară, se făceau pregătiri respectând un "pachet de reguli sfinte, din neam în neam moştenite", dar în prezent s-au pierdut obiceiurile simple de Crăciun care înnobilau omul.

"Înainte de Crăciun, în satul meu, Vinerea, de acolo din judeţul Alba Iulia, erau pregătiri frumoase, totul era extraordinar de frumos", îşi aminteşte Valentin Uritescu.

Actorul spune că bucuria sărbătorilor de iarnă era resimţită din plin de toată lumea. "De la copil până la om matur".

De asemenea, Valentin Uritescu spune că postul Crăciunului făcea parte din pregătirile specifice pentru această sărbătoare. "Nu prea îl ţineam, dar ne conformam, să ne obişnuim şi cu răbdare şi cu un fel de oprelişte a poftelor", spune actorul.

În perioada premergătoare Crăciunului, toată lumea era ocupată cu treburile gospodăreşti, astfel încât, la final, totul "să strălucească". "Nu pot să spun câtă nebunie era pe capul nostru. Toate lucrurile trebuiau să strălucească", declară actorul.

Totodată, bradul de Crăciun nu trebuia să lipsească din casă, aşa că Valentin Uritescu împreună cu tatăl său mergeau la pădure să aducă brazi. "Plecăm la munte, la Comarnic, (...) de acolo veneam cu bradul", spune acesta.

Actorul îşi aminteşte şi de o întâmplare mai puţin plăcută, când au fost prinşi de miliţieni, care i-au dus la secţia de poliţie. "O întreagă nebunie era cu bradul, pentru că ieşeau poliţiştii, miliţienii, să-i prindă p'ăştia care veneau cu bradul. Venam noaptea, îi aduceam pe râu să nu ne prindă ăia, dar odată ne-au prins cu 12 brazi. (...) Ne-au dus la poliţie, dar în cele din urmă ne-au dat voie să plecăm".

Deşi terenul aparţinea familiei, miliţienii îi acuzau că "fură de pe proprietatea statului".

O altă tradiţie frumoasă de care îşi aminteşte Valentin Uritescu este colindatul pe la casele oamenilor. "Plecam cu colindele cu vioara. Era mare de tot şi eu eram copil. De abia o scârţâiam. Şi am învăţat să cânt «Trei păstori». Era o nebunie, dar mergeam numai la neamuri. Ne dădeau nuci, ne dădeau colaci", îşi aminteşte actorul.

De asemenea, Valentin Uritescu spune că, în vremea copilăriei sale, "sărbătorile se întâmpinau cu anumite reguli". "Erau slujbele la biserică. Era o curăţenie şi o pregătire pentru Crăciun... pentru că era sărbătoarea familiei. Porcul era tăiat, curăţenie peste tot", spune actorul. "Un pachet de reguli sfinte, din neam în neam moştenite, care se respectau cu stricteţe şi-ţi trezeau în suflet bucuria aia pe care o simţi după ce ai muncit", mai spune Valentin Uritescu.

În plus, actorul vorbeşte despre bucuria aceea pe care o simţi când îi mulţumeşti lui Dumnezeu pentru că toate sunt la locul lor, "podul e plin cu fân, boii sunt sătui, cămara e plină cu de toate", mai spune actorul.

"Venea seara de Ajun. După ce mergeam la colinde, veneam acasă. Bradul era aprins. Era o atmosferă extraordinară, familiară. Uşa la teracotă era deschisă, teracota era plină cu jar şi dedesubt, în cenuşă, învelite în hârtie, se frigeau bucăţile de cârnaţi", declară Valentin Uritescu.

Întrebat dacă, în prezent, Crăciunul mai are aceeaşi semnificaţie ca odinioară, Valentin Uritescu a spus: "Poate doar la ţară şi poate doar în Moldova, în Maramureş şi, la noi, în Ardeal, poate şi prin alte părţi. Dar s-au pierdut aceste obiceiuri simple care înnobilau omul".

De asemenea, Valentin Uritescu spune că şi în copilăria sa se mergea cu colindele, cu pluguşorul, ca acum, "dar nu începeam cu trei săptămâni înainte să sunăm pe la uşile apartamentelor". "Erau nişte reguli. S-ar putea să mai fie aceste obiceiuri ţinute, dar pe zi ce trece, pe ani ce se scurg, ele vor dispărea şi noi vom rămâne cu viaţa asta virtuală", spune actorul.

Daniel Cristea-Enache:În copilărie, de Crăciun, era strict interzis colindatul pe la uşile oamenilor

Criticul literar Daniel Cristea-Enache a declarat, pentru MEDIAFAX, că, în copilărie, sărbătorile de iarnă erau foarte frumoase, "chiar dacă fundalul lor îl reprezenta cel mai oribil deceniu al ceauşismului: anii '80", iar colindatul pe la uşile oamenilor era "strict interzis".

Daniel Cristea-Enache îşi aminteşte că, în vremea copilăriei sale, "numai piloşii regimului aveau parte de brazi". "Pentru restul bucureştenilor, se «dădeau» doar molizi, cu nişte cozi uriaşe. Într-un an, am cumpărat trei molizi anemici, i-am legat unul de altul cu sârmă şi am făcut un «brad» impozant", a declarat criticul literar. "Şi totuşi, ce contează? Pentru noi, Crăciunul era minunat şi în condiţiile acelea", a completat acesta.

Totodată, Daniel Cristea-Enache povesteşte că, în perioada comunistă, li se "interzisese strict" să meargă să colinde pe la uşile oamenilor. "Tatăl meu m-a pedepsit aspru într-un rând când am făcut-o şi avea dreptate. Era un colindat degradat. Azi am spune: bio-degradabil", a adăugat criticul literar.

Întrebat care este cea mai dragă amintire din copilările legată de Crăciun, criticul literar a spus că "totul era special" în acea perioadă. "Oamenii şi faptele aveau un fel de halou care nu putea fi întâlnit în restul anului. Poate de Paşti. Deci azi nu particularizez o anume amintire, precisă, una singură, cea mai dragă, ci am vie întreaga atmosferă din fiecare an, compusă ca un carusel din lucruri minunate învârtindu-se repede şi feeric", a declarat Daniel Cristea-Enache.

De asemenea, criticul literar a spus că i-a scris scrisori lui Moş Crăciun în copilărie, dar pentru că era prea mic nu-şi aminteşte conţinutul lor. "O să-l întreb pe Moş Crăciun, când îl văd, dacă a păstrat vreuna...", a spus amuzat acesta.

Cât despre ce înseamnă această sărbătoare pentru copiii din ziua de astăzi, Daniel Cristea-Enache spune că semnificaţia a rămas aceeaşi. "Ce a însemnat şi va însemna pentru copiii dintotdeauna. Şi pentru toţi adulţii şi vârstnicii cu suflet de copil. Vedeţi sau revedeţi filmul «The Polar Express», cu Tom Hanks", a mai spus criticul literar.

În ceea ce priveşte cadourile, Daniel Cristea-Enache consideră că "de Crăciun, orice primeşti este important". "E ceva ce poate îţi trebuie - şi Moşul ştie bine asta - ori, dimpotrivă, nu-ţi trebuie câtuşi de puţin - şi atunci are o gratuitate artistică, ca orice minunat lucru complet nefolositor. Prin urmare, cel mai important cadou primit de Crăciun este că, la fiecare Crăciun, am primit un cadou sau altul: deci cineva s-a gândit la mine".

Fiind întrebat dacă semnificaţia Crăciunului s-a schimbat de-a lungul timpului, tranformându-se într-o sărbătoare pur comercială, Daniel Cristea-Enache a spus că, în ceea ce-l priveşte, "comerţul nu există în sine, ci prin voinţa şi plăcerea oamenilor de a cumpăra ceva: în cazul de faţă, cadouri pentru cei dragi şi cele de pus pe masă. Prin urmare, această sărbătoare «pur comercială» îmi place mult, fiindcă sunt bucuros când conaţionalii mei aleargă după cadouri pentru cei dragi şi după bucate de pus pe masă", a mai spus Daniel Cristea-Enache.

Acesta a precizat că va petrece Crăciunul, ca de fieacare dată, în familie. "Avem şi un nou membru al ei: motănelul Tiggy, care este fie îngeraş cu mama mea, fie diavol (tasmanian) sărind pe fata noastră ca un câine, să se joace. Sunt foarte curios să văd ce-i va aduce Moş Crăciun lui Tiggy. Ca oricărui suflet bun, fie el patruped ori biped, îi va aduce negreşit ceva", a mai spus criticul literar.

Dan Teodorescu (Taxi): Spiritul Crăciunului încă există, până la urmă contează ce simt oamenii

"Sunt născut şi crescut în Bucureşti şi cred că s-au pierdut tradiţiile până la mine", a spus Dan Teodorescu. Totuşi, cântăreţul îşi aminteşte că în copilărie se bucura de sărbători, împodobea bradul şi aştepta cadourile Moşului.

Dan Teodorescu spune însă că nu i-a scris niciodată lui Moş Crăciun. "Nu i-am scris Moşului în copilărie, dar discutam cu părinţii şi le transmiteam lor. Ei aveau o relaţie directă cu el, aveam un telefon direct cu el sau ceva de genul acesta. (...) Aşa era povestea", a mai spus acesta.

Totodată, liderul formaţiei Taxi îşi aminteşte că găsea sub bradul de Crăciun lucruri "pe care le putea primi". "Cred că aveam mult bun simţ. Acum nu ştiu cât mai am, mi-a trecut", a spus artistul.

Referitor la Crăciunul din prezent, Dan Teodorescu a menţionat că spiritul sărbătorii încă există. "Sigur că s-a transformat şi într-o chestiune pur comercială. Până la urmă, contează ce simt oamenii acasă în sânul familiilor şi asta este important. Şi sper că mai are semnificaţia pe care ar trebui să o aibă, naşterea lui Iisus", a mai afirmat solistul trupei Taxi.

Mircea Baniciu: Crăciunul a ajuns motiv pentru târguieli; puţină lume se mai duce la biserică

Cântăreţul Mircea Baniciu a declarat, pentru MEDIAFAX, că sărbătoarea Crăciunului a ajuns motiv pentru târguieli şi cadouri şi foarte puţină lume se mai duce la biserică.

Artistul şi-a amintit totodată de sărbătorile din copilăria sa. "Poate mergeam mai mult la biserică fiindcă era bunicul meu în viaţă şi cu el mergeam. Mergeam la colindat cu copiii, eu fiind timişorean (...) şi acolo încă obiceiurile sunt mai apropiate de biserică, mai ales în zona în care am crescut eu. Mergeam cu bunicul meu şi de Crăciun şi de Paşte la biserică. În plus, colindele nu lipseau niciodată, ne colindau copiii, mergeam şi noi la colindat şi toate minunile care se întâmplau de Crăciun, mă refer la bunătăţile care se puneau pe masă", a spus Mircea Baniciu.

De asemenea, acesta a spus că bunicii lui erau foarte gospodari şi în perioada Crăciunului erau "de toate în casă". "Era foarte frumos. Se adunau toţi. (...) Se aduna toată familia aşa cum se întâmpla şi de Paşti. Toate acestea s-au cam dus, nu am mai rămas decât eu pe planetă, nişte veri şi mătuşi. (...) Ne vedem mult mai puţin", a spus Mircea Baniciu.

Pentru Mircea Baniciu, bunicii săi reprezintă cea mai frumoasă amintire legată de Crăciun. "Îmi aduc aminte că era zăpadă mare de Crăciun, aveam de toate în casă, era cald, casa se încălzea cu lemne, curtea era plină cu raţe, gâşte şi era frumos. Era Crăciunul, ne adunam familie, vecini, copii. Ţin minte că strada mea era asfaltată şi era o zăpadă imensă. Ieşeam cu săniile. Cred că cele mai frumoase amintiri pe care le păstrez, le păstrez de atunci, din copilărie", a povestit Mircea Baniciu.

Cântăreţul a mai spus că sărbătoarea Crăciunul a ajuns în prezent un motiv pentru târguieli şi cadouri. "Foarte puţină lume se duce la biserică în perioada aceasta. Probabil că unii chiar au să se ducă şi să sărbătorească Crăciunul aşa cum de fapt ar trebui sărbătorit. E o perioadă în care oamenii sunt mai liberi, sunt mai frumoşi, se restabilesc nişte contacte, ne felicităm unii pe alţii cu ocazia asta", a mai spus Mircea Baniciu.

Stere Gulea: Crăciunul este acum o explozie de culori, nu cenuşiu ca pe vremea comunismului

Stere Gulea şi-a amintit de sărbătorile din tinereţea sa. "Eu am prins Crăciunul în perioada comunistă, nu l-am prins pe cel dinainte de comunism. (...) În perioada comunistă nu era prea legal. Sigur, oamenii sărbătoreau, dar trebuiau să alerge foarte mult să facă rost de mâncare, cadouri, cum e obiceiul, mai ales în ultimii ani ai comunismului devenise o mare, mare problemă", a spus Stere Gulea.

Cu toate acestea, sărbătoarea Crăciunului era un prilej de a se întruni familia, de a desface cadourile şi de a se cânta "O, brad frumos". "Nu era mare explozie de culori, totul era destul de cenuşiu, comparativ cu astăzi când este foarte multă culoare şi lumină. E clar că acum este mult mai mult veselie, plăcere, disponibilitate, chiar şi pentru oamenii pe care nu îi dau banii afară din casă. Tot fac un efort ca să fie plăcut şi o masă bogată măcar de Crăciun", a spus cineastul.

Stere Gulea a mai spus că cea mai mare bucurie de Crăciun venea din partea copiilor. "Am copilărit la ţară, deci nu prea exista aşa o tradiţie la noi, la aromânii, dar odată cu căsătoria şi cu venirea copiilor lucrurile s-au schimbat pentru că soţia era şi este o mare iubitoare de întruniri de familie şi reuşea să adune tot ce putea în jurul pomului de Crăciun şi să-i bucure pe cei apropiaţi. Copiii ne făceau cea mai mare bucurie. Acesta era cadoul cel mai frumos şi faptul că te vedeai cu familia şi era un moment mai cald", a mai spus acesta.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici