Volume de Sadoveanu, relansate, după ce disputa pe dreptul de autor a dus la retragerea din librării

"Hanu Ancuţei", "Baltagul" şi "Dumbrava minunată", de Mihail Sadoveanu, vor fi lansate joi, în Bucureşti, de editura strănepotului scriitorului, după o perioadă de câţiva ani în care au lipsit de pe rafturi, ca urmare a disputei acestuia cu CopyRo pe tema drepturilor de autor.

1892 afișări
Imaginea articolului Volume de Sadoveanu, relansate, după ce disputa pe dreptul de autor a dus la retragerea din librării

Volume de Sadoveanu, relansate, după ce disputa pe dreptul de autor a dus la retragerea din librării (Imagine: Mihai Dascalescu/Publimedia)

Cele trei volume vor fi lansate joi, de la ora 19.00, la Librăria "Mihail Sadoveanu" din Capitală.

În perioada următoare aceste volume aparţinând lui Sadoveanu vor apărea şi în alte librării.

Mircea Iordan Herford, strănepotul lui Mihail Sadoveanu, a declarat pentru MEDIAFAX că a înfiinţat Editura Mihail Sadoveanu cu scopul de a retipări întreaga operă a scriitorului, nu doar ce "dă bine la vânzarea pe piaţă".

"Scopul Editurii Mihail Sadoveanu este de a revigora opera sadoveniană, publicarea integrală a operei sadoveniene, nu numai ceea ce, cum se spune, merge sau dă bine la vânzarea pe piaţă. Deci, sub supravegherea absolută a familiei Sadoveanu, se vor lua la puricat toate textele care s-au publicat până acum. Adică, în momentul când se va publica o operă, se va compara şi cu ediţiile vechi şi cu manuscrisele. Totul va fi luat la lupă şi nu cu greşeli de gramatică cum s-a publicat până acum, spre ruşinea celor în cauză", a declarat strănepotul scriitorului pentru MEDIAFAX.

De asemenea, Mircea Iordan Herford a spus că intenţionează să publice romanele istorice scrise de Mihail Sadoveanu astfel încât copiii să aibă acces şi să cunoască întreaga operă a scriitorului.

"Va fi o obligaţie foarte mare acum integrala romanelor istorice: «Neamul Şoimăreştilor», «Viaţa lui Ştefan cel Mare», «Fraţii Jderi», «Nicoară Potcoavă», «Şoimii», «Nunta domniţei Ruxandra» şi «Zodia Cancerului». Trebuiesc tipărite", a spus acesta.

"În curs de apariţie, probabil în ianuarie - februarie vor apărea, în primul rând şi în primul rând, în ediţie exclusivă «Neamul Şoimăreştilor», care va cuprinde desenele originale pe care le-a avut «Neamul Şoimăreştilor» prima dată", a spus strănepotul scriitorului.

Potrivit acestuia, Mihail Sadoveanu a achiziţionat toate desenele pe care le-a integrat în opera sa. Ulterior, aceste desene au fost dăruite de familia Sadoveanu Muzeului Literaturii Române din Iaşi. În prezent, imaginile sunt recondiţionate de Mircea Iordan Herford şi vor apărea în noua ediţie a volumului "Neamul Şoimăreştilor".

"Pe lângă «Neamul Şoimăreştilor», mai pregătesc «Povestiri», de Mihail Sadoveanu - 20-25 de povestiri. Toate vor fi ilustrate şi publicate aparte, nu la sacul de povestiri cum s-a publicat până acum", a completat strănepotul scriitorului pentru MEDIAFAX.

De asemenea, Herford a declarat că Editura Mihail Sadoveanu nu publică decât opera scriitorului, numind această iniţiativă "buticul literar Mihail Sadoveanu".

Toate ediţiile sunt îngrijite de Mircea Iordan Herford, iar lectura este făcută de mama sa, Smaranda, nepoată a scriitorului, "care nu iartă nimic, nici o virgulă".

"Am un singur ţel în viaţă ca, de acum încolo, pe lângă muzica pe care o fac şi o duc cu mare drag - muzica românească o reprezint în Elveţia de 15 -16 ani de zile, unde dau masterclass de muzică -, mi-am luat şi această responsabilitate foarte grea ca, până în anul 2031, când drepturile de autor vor deveni publice, să tipăresc opera străbunicului Mihai Sadoveanu", a declarat Mircea Iordan Herford pentru MEDIAFAX.

Pentru tipărirea operei sadoveniene, sursele de finanţare sunt proprii. "Este o investiţie bănească infernală personală", a spus strănepotul scriitorului.

Totodată, acesta a declarat că se ocupă în prezent de un proiect care urmăreşte să dăruiască aceste cărţi copiilor fără posibilităţi financiare.

"Mă ocup acum de un proiect care asumă 5.000 de exemplare din literatura sadoveniană care vor fi dăruite copiilor fără posibilităţi financiare şi copiilor din casele de copii. Adică, deja este la tipar o ediţie care este special rezervată. Deja primele 500 de cărţi vor fi donate, în luna noiembrie sau decembrie, de Moş Nicolae cel mai probabil", a declarat Mircea Iordan Herford pentru MEDIAFAX.

Strănepotul scriitorului a precizat că familia Sadoveanu se va concentra asupra "editării cât mai corecte, cât mai frumoase, cât mai plăcute pentru publicul românesc" a operei sadoveniene.

"Mihail Sadoveanu nu ne aparţine nouă, aparţine de acum încolo culturii româneşti. Despre asta este vorba", a adăugat acesta.

La Compania de Librării Bucureşti şi la Librăria Eminescu din Capitală, cele trei volume apărute la Editura Mihail Sadoveanu - "Hanu Ancuţei", "Baltagul" şi "Dumbrava minunată" - vor fi disponibile, cel mai probabil, de la sfârşitul acestei săptămâni, potrivit reprezentanţilor acestora.

Întrebat despre interzicerea operelor lui Mihail Sadoveanu în teatre, Mircea Iordan Herford a precizat pentru MEDIAFAX că scriitorul nu este interzis în astfel de spectacole, atât timp cât reprezentanţii instituţiilor cer aprobarea familiei Sadoveanu.

"Mihail Sadoveanu este binevenit în teatru, atâta timp cât domnii scenarişti, doamnele scenariste să ceară permisiunea de a masacra un scenariu. N-a venit nimeni la familia Sadoveanu să ne ceară măcar părerea. În cazul în care un scenariu merită acest lucru, autorul trebuie să-şi dea consimţământul, scrie în legea dreptului de autor. Autorul sau deţinătorii dreptului legal de autor. Atât timp cât nimeni nu a venit la noi să ceară acest drept este ilegal. La ora actuală, într-adevăr, şi la Iaşi, există Teatrul Luceafărul care, fără ruşine, în continuare joacă «Dumbrava minunată» pe un scenariu care nu este aprobat de către noi, iar la Bacău este total eronat expus. Am avut plăcerea de a discuta cu domnul director de acolo şi a rămas să nu se mai joace piesa «Baltagul» până nu se va găsi un scenariu care să fie conform cu regulile de respect faţă de opera autorului. Iarăşi este neadevărat că noi nu am dat aprobare", a spus Mircea Iordan Herford pentru MEDIAFAX.

În ceea ce priveşte drepturile de autor asupra operei sadoveniene, Mircea Iordan Herford a precizat că acestea aparţin familiei Sadoveanu.

"Din 1990 şi până în anul 2006, drepturile de autor ale autorului Mihail Sadoveanu au fost administrate de către tatăl meu. În anul 2006, tatăl meu a decedat şi, din acest moment, au venit pacostele asupra noastră. Timp de 16 ani de zile nu a fost absolut nicio problemă. În momentul când a murit tata, societatea CopyRo - mama era văduvă şi singură - şi-a permis să o someze pe doamna Smaranda (Smaranda Herfurt, mama lui Mircea Iordan Herford, n.r.) să îi spună că, de anul următor, dânşii vor administra drepturile de autor, datorită faptului că cei 50 de ani de zile au încetat. Minciună sfruntată. În certificatul de moştenitor scrie că 50 de ani. Legislaţia veche, într-adevăr, era pe 50 de ani, dar România a aderat la drepturi de autor în care sunt 70 de ani. În acel moment, cei de la CopyRo, în mod abuziv, au dat o circulară către toţi editorii din România", a declarat Mircea Iordan Herford pentru MEDIAFAX.

Potrivit acestuia, pe data de 14 septembrie 2006, societatea de gestiune colectivă a drepturilor de autor CopyRo a trimis o circulară către toate editurile din România prin care le aducea la cunoştinţă că, dacă sunt interesate de tipărirea operelor lui Mihail Sadoveanu, trebuie să se adreseze societăţii CopyRo. Astfel, din data de 15 septembrie 2006, Smaranda Herfurt, nepoata lui Mihail Sadoveanu, a fost deposedată ilegal de drepturile de autor, potrivit spuselor lui Mircea Iordan Herford.

Una dintre atribuţiile CopyRo este să exercite gestiunea colectivă a drepturilor de autor, potrivit articolului 25 din Legea 8/1996 referitoare la dreptul de autor, pentru colectarea şi reprezentarea acestora în lipsa moştenitorilor.

Conform articolului 25 din Legea 8 din 1996, "(1) drepturile patrimoniale (...) durează tot timpul vieţii autorului, iar, după moartea acestuia, se transmit prin moştenire, potrivit legislaţiei civile, pe o perioada de 70 de ani, oricare ar fi data la care opera a fost adusă la cunoştinţa publică în mod legal, iar dacă nu există moştenitori, exerciţiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectivă mandatat în timpul vieţii de către autor sau, în lipsa unui mandat, organismului de gestiune colectivă cu cel mai mare număr de membri, din domeniul respectiv de creaţie".

Anterior Legii 8 din 1996, se aplica Decretul 321 din 18 iunie 1956 privind dreptul de autor care prevedea că termenele de folosinţă a drepturilor patrimoniale pentru soţul şi ascendenţii (părinţii) autorului erau pe tot timpul vieţii fiecăruia; în cazul descendenţilor (copiii şi urmaşii lor) autorului, aceştia aveau drept asupra operei timp de 50 ani de la moartea autorului, în timp ce ceilalţi moştenitori (fraţi, surori, unchi, mătuşi, veri, verişoare, moştenitori testamentari) pe timp de 15 ani de la moartea autorului, fără ca în acest caz dreptul să se poată transmite din nou prin moştenire. Pentru persoanele juridice, termenul de protecţie era de 50 ani de la apariţie.

Prin "apariţie" se înţelegea orice mod de aducere la cunoştinţa publicului a operei. Practic, deoarece în acea perioadă forma electronică încă nu era dezvoltată, aducerea la cunoştinţă se făcea prin publicare în cărţi, reviste, ziare, prezentare în expoziţii, evenimente culturale, radiodifuziune şi televiziune.

"Din cauza acestei situaţii artificiale create de CopyRo, editurile - care, timp de 16 ani de zile, au mâncat o pâine bună publicând opera sadoveniană - au profitat în mod ticălos de a publica în continuare din acel an, nemaiavând contract cu noi, fără să vină să mai plătească un leu familiei Sadoveanu. Întrebaţi, toţi, fără excepţie, au spus în felul următor «rezolvaţi-vă întâi problemele cu CopyRo şi după aceea discutăm». De fapt, familia Sadoveanu n-avea nicio problemă cu CopyRo, CopyRo a iscat o problemă. Pe acest motiv s-a creat o situaţie foarte artificială şi foarte păcătoasă în care publicul românesc este informat că cei care sunt împotriva apariţiei operei sadoveniene pe piaţa de carte sadoveniană este familia Sadoveanu. Complet eronat", a precizat strănepotul scriitorului pentru MEDIAFAX.

"În anul 2011, la Curtea Supremă de Casaţie, CopyRo a pierdut pe linie toate cele trei procese, fondul, apelul şi recursul. S-a demonstrat că totul a fost o minciună sfruntată. La ora actuală, ne ocupăm de recuperarea prejudiciilor materiale imense pe care CopyRo ni le-a adus nouă. Suntem convinşi că justiţia din România va face de acum dreptate", a completat strănepotul scriitorului.

Până la difuzarea acestei ştiri, reprezentanţii societăţii de gestiune colectivă a drepturilor de autor CopyRo nu au putut fi contactaţi.

Mihail Sadoveanu (născut pe 5 noiembrie 1880, la Paşcani şi decedat pe 19 octombrie 1961, la Bucureşti) a fost scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician şi om politic şi este considerat unul dintre cei mai importanţi prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici