„Accesul la justiție nu poate fi un privilegiu doar pentru cei foarte bogați”. Greenpeace acuză că OMV Petrom, Romgaz și autorități din România au impus cheltuieli de judecată de până la 200.000 de euro

Greenpeace reclamă că legislația din România este neclară, iar aplicarea ei de către instanțe face ca procesele de mediu să devină extrem de costisitoare, transformând un drept fundamental într-un obstacol financiar. Convenția de la Aarhus, la care România este parte, prevede că litigiile de mediu nu trebuie să fie „excesiv de costisitoare” și trebuie să fie accesibile tuturor cetățenilor, astfel încât să poată contesta proiecte cu impact semnificativ asupra mediului.

„Când o organizație de mediu ajunge să plătească aproape un milion de lei doar pentru că și-a exercitat dreptul de a contesta în instanță un proiect ce ridică probleme de legalitate, nu mai vorbim despre justiție, ci despre intimidare. Convenția de la Aarhus spune clar că procesele de mediu nu trebuie să fie prohibitiv de scumpe. Accesul la justiție trebuie să fie pentru toți, nu doar pentru cei cu resurse uriașe.”, a declarat Elena Ionescu, Directoare Executivă, Greenpeace România.

Ce este convenția de la Aarhus

Convenția de la Aarhus este un tratat internațional care garantează cetățenilor anumite drepturi în domeniul protecției mediului. Conform acesteia, statele semnatare  (inclusiv România) trebuie să asigure:

Romgaz dă în judecată Comisia pe regulamentul NZIA. Răzvan Popescu: „Romgaz nu se va implica în proiecte care ar putea aduce prejudicii companiei, acționarilor săi ori statului român”

ONU acuză Portugalia că a ascuns informații despre mina de litiu din Barroso: „O încălcare a drepturilor cetățenilor”

• Accesul la informații de mediu – cetățenii au dreptul să primească informații despre mediul înconjurător și proiectele care îl pot afecta.
• Participarea publicului la luarea deciziilor – societatea civilă, ONG-urile și cetățenii pot fi implicați în procesul decizional privind proiecte cu impact asupra mediului.
• Accesul la justiție – persoanele sau organizațiile care contestă decizii sau proiecte cu impact asupra mediului nu trebuie să fie împiedicate financiar sau procedural; litigiile nu trebuie să fie excesiv de costisitoare și trebuie să fie accesibile tuturor.

În cazul Greenpeace România, organizația susține că instanțele au făcut procesul de mediu prohibit de scump, încălcând astfel spiritul și obligațiile Convenției de la Aarhus.

Cheltuieli uriașe pentru exercitarea unui drept fundamental

În ultimii ani, Greenpeace România a deschis mai multe acțiuni în instanță împotriva proiectului Neptun Deep, reclamând încălcări grave ale legislației de mediu. În patru dosare, organizația a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, sumele cumulate ridicându-se la 974.724 lei, aproape 200.000 de euro. În ultimele două decizii, instanțele românești au ignorat complet Convenția de la Aarhus și au dispus plata integrală a cheltuielilor cerute de OMV și Romgaz.

Companiile implicate au solicitat cheltuieli de ordinul sutelor de mii de lei, deși Greenpeace a acționat strict în interes public, fără niciun beneficiu economic. În unele cazuri, judecătorii au recunoscut formal obligațiile României conform Convenției de la Aarhus și au redus parțial sumele, însă nivelul cheltuielilor rămâne descurajator pentru ONG-uri sau cetățeni care ar dori să conteste decizii cu impact asupra mediului, a transmis organizația.

O problemă de democrație, nu doar de mediu

În acest an, Greenpeace România a fost vizată de un proces de tip SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation) inițiat de compania de stat Romgaz, care a cerut dizolvarea organizației – o tentativă de eliminare a unui actor critic din spațiul public.

Situația din România este menționată și în raportul Raportorului Special ONU pentru apărătorii drepturilor omului, care arată presiuni crescute asupra celor care contestă interese economice mari, inclusiv prin procese costisitoare și încercări de defăimare.

Cazul Greenpeace România se înscrie într-un trend european îngrijorător: organizațiile civice și de mediu sunt din ce în ce mai des vizate de atacuri politice, încercări de tăiere a finanțărilor sau procese abuzive, în timp ce dezbaterea publică este dominată de industrii cu resurse considerabile.