ANIS: Măsuri de evitat în Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică

  • ANIS, Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii IT vine cu câteva sugestii în completarea Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică
  • Scopul este de a evita greşelile efectuate în trecut în domeniul finanţării antreprenoriatului în domeniile tehnologiilor de vârf şi digitale.
347 afișări
Imaginea articolului ANIS: Măsuri de evitat în Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică

ANIS: Măsuri de evitat în Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică

În primul rând, ANIS doreşte să atragă atenţia asupra percepţiei greşite, deşi populare, conform căreia inovaţia este cel mai bine sprijinită finanţând antreprenoriatul în rândul studenţilor. Conform studiilor efectuate atât în SUA, cât şi în România*, antreprenorii de succes îşi deschid startup-urile după vârsta de 40 de ani. Studiul american arată că rata de succes a startupup-urilor fondate de persoane sub 30 de ani este la jumătate chiar şi faţă de cele fondate de persoane din grupa de vârstă 50-60 de ani (care, în percepţia colectivă, nu sunt asociate cu ideea de startup sau antreprenoriat, deşi în realitate creează afaceri de succes în domeniul tehnologiilor înalte);

Totodată, crearea de locuri de muncă nu trebuie să fie o condiţie de finanţare în etapa de creaţie a unui produs inovativ în domeniul tehnologiilor de vârf. Mai mult, la nivel practic, este foarte important ca în acest caz echipa să fie cât mai mică. Altfel, banii antreprenorilor, ai investitorilor şi banii din granturi, cum sunt cele propuse prin Planul de Investiţii şi Relansare Economică, s-ar putea termina înainte ca ideea inovativă să se transforme într-un produs viabil.

Condiţia creării de locuri de muncă are sens doar pentru afaceri obişnuite, bazate pe produse sau servicii mature, unde există suficiente date statistice pentru a estima cât de repede o asemenea afacere îşi atinge pragul de rentabilitate. Pentru produsele cu adevărat inovative nu există statistici relevante şi nici măcar garanţia că piaţa va adopta inovaţia respectivă.

Prin urmare, atât condiţionarea finanţării de numărul de locuri de muncă create, cât şi de menţinerea activităţii un anumit număr de ani după alocarea fondurilor, sunt inadecvate. Ele vor conduce la situaţii asemănătoare cu cele generate de Start-up Nation, în care firmele care primesc finanţarea sunt ulterior puse la vânzare, întrucât antreprenorii sunt conştienţi că nu vor putea îndeplini, de fapt, condiţiile din contractele de finanţare.

ANIS agreează menţinerea unor condiţii pentru acordarea finanţării startup-urilor, însă doar dacă se renunţă la obligativitatea creării de locuri de muncă sau a menţinerii activităţii un număr de ani şi consideră că respectivele condiţii ar trebuie să fie determinate de piaţă, precum: aportul de capital al fondatorilor; existenţa unor investitori de tip angel investors sau fonduri cu capital de risc, care deja au pus la dispoziţie resurse financiare pentru startup; existenţa unor brevete sau a unor contracte în derulare, privind dezvoltarea produsului sau serviciului pentru care se solicită finanţarea; experienţa fondatorilor în domeniul în care startup-ul dezvoltă produse sau servicii de înaltă tehnologie; experienţa fondatorilor de a fi reuşit cu alte startup-uri; prezenţa în echipa de dezvoltare a produselor sau serviciilor a unor persoane experimentate în acel tip de proiecte sau a unor oameni de ştiinţă cu activitate relevantă în domeniu, etc.

În completarea celor de mai sus, care vizează măsuri deja anunţate prin Planul de Investiţii şi Relansare Economică, ANIS mai propune adăugarea următoarelor măsuri:

1. Crearea unui program de Ajutor de Stat pentru Digitalizarea Economiei

Acest program ar avea rolul de accelerare a digitalizării firmelor româneşti, iar ajutorul de stat ar urma să acopere achiziţionarea şi implementarea unor soluţii cloud, livrate în format SaaS (Software as a Service) în domenii precum: comunicarea online cu publicul, gestiunea documentelor şi registratură, soluţii de facturare şi contabilitate online, managementul resurselor umane online, automatizare a proceselor de afaceri, organizare şi facilitare a lucrului la distanţă, introducerea plăţilor online (inclusiv a taxelor şi impozitelor), gestionarea procesului de instruire/educare, bugetare participativă online, managementul proiectelor etc..

2. Crearea unui program de Ajutor de Stat privind Dezvoltarea Soluţiilor de Accelerare a Digitalizării

Programul vizează sprijinirea iniţiativei private în lansarea de noi produse software sau de dezvoltare şi comercializare a celor existente, care acoperă domeniile de mai sus. Piaţa nu furnizează în prezent soluţiile prezentate anterior în variantele adecvate nevoilor IMM-urilor, ci doar potrivite nevoilor întreprinderilor mari, iar ele ar trebui implementate de acum înainte şi în cadrul acestui segment de business.

Întrucât valoarea contractelor individuale SaaS cu IMM-urile este redusă, dezvoltarea unor asemenea soluţii destinate IMM-urilor ar avea sens economic doar dacă ele ar fi adoptate în masă, fapt care nu poate fi garantat de nimeni, chiar în condiţiile în care guvernul lansează programul descris la punctul anterior. Din acest motiv, firmele care îşi asumă riscul dezvoltării unor asemenea soluţii, absolut necesare pentru succesul programului de digitalizare a economiei, au nevoie de un sprijin financiar.

3. Abordarea unei atitudini colaborative de către funcţionarii care gestionează aplicaţiile pentru fondurile UE

Totodată, pentru dezvoltarea inovaţiei ca strategie naţională, ANIS reaminteşte importanţa accesării de fonduri europene, respectiv necesitatea unei birocraţii simplificate în acest sens, care să vină în ajutorul cetăţeanului. România se află încă pe ultimele locuri în accesarea de fonduri europene, iar printre motivele care determină această situaţie se regăseşte şi lipsa de flexibilitate a funcţionarilor publici care se ocupă de solicitări. De cele mai multe ori, aceştia se limitează la reguli fără utilitate practică, ce au o abordare punitivă şi îngreunează aplicaţiile. În acest sens, ANIS recomandă abordarea unei atitudini de colaborare, în detrimentul celei rigide, acolo unde este cazul, care să vizeze scopul comun, acel al facilitării absorbţiei fondurilor europene de către cetăţenii români.

Înfiinţată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT româneşti şi sprijină dezvoltarea industriei locale de software şi servicii, creşterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât şi a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse. În cadrul ANIS sunt reunite atât companii mici, cât şi multinaţionale, firme cu capital românesc sau străin, cu sedii în toate marile centre IT din ţară, ceea ce asigură asociaţiei reprezentativitate la nivel naţional. Companiike din asociaţie au peste 38.000 de angajaţi şi o cifră de afaaceri de peste 2,5 miliarde de euro.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici