Birocraţia şi reţeaua învechită din România pot descuraja investitorii în energie eoliană

Birocraţia, lipsa de transparenţă, capacitatea limitată a reţelelor naţionale de electricitate şi criza mondială ar putea descuraja investitorii interesaţi de proiecte de energie eoliană în România şi Bulgaria, în pofida condiţiilor favorabile de vânt şi a subvenţiilor generoase acordate de guverne.

46 afișări
Imaginea articolului Birocraţia şi reţeaua învechită din România pot descuraja investitorii în energie eoliană

Birocraţia şi reţeaua învechită din România pot descuraja investitorii în energie eoliană (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

România şi Bulgaria au devenit cele mai promiţătoare pieţe din Europa pentru investiţiile în energie eoliană, însă o serie de aspecte semnalate pe plan local, cumulate cu temerile şi incertitudinea caracteristice crizei, vor conduce la dispariţia unor proiecte şi anularea unor investiţii în acest sector, consideră analiştii.

Cele două state au primit propuneri de proiecte eoliene de mii de megawaţi, cu investiţii de miliarde de euro, din partea unor giganţi ai energiei precum EDP (Portugalia) şi Iberdrola Renovables (Spania) în România sau Mitsubishi (Japonia), Alpiq (Elveţia) şi AES (SUA) în Bulgaria, iar grupul ceh CEZ a început deja să construiască un proiect de 600 MW în Dobrogea, investiţie de 1,1 miliarde euro, cel mai mare parc eolian din Europa.

"Când Bulgaria şi România au aderat la UE, interesul investitorilor pentru cele două state a crescut brusc, deoarece au apărut două pieţe noi cu riscuri limitate pe radarele lor. Pieţele europene deveniseră aglomerate şi toată lumea căuta o nouă frontieră, care să nu fie încă invadată de mii de proiecte", a declarat analistul British Emerging Energy Consulting Malina Stroumina.

Însă problemele care persistă în cele două state ar putea reduce interesul acelor investitori care s-au mai plâns în trecut de birocraţie şi lipsa de transparenţă.

În plus, România şi Bulgaria au o problemă în ceea ce priveşte conectarea noilor centrale eoliene la reţelele naţionale de transport învechite, cu o cerere care depăşeşte capacitatea actuală şi creşte constant.

"Nimeni nu a finalizat până acum cu adevărat un proiect eolian în România, există multe discuţii despre nişte investiţii mari, însă nu există cine ştie ce soluţii practice care ar putea fi luate ca exemplu", a afirmat analistul New Energy Finance Charlie Hodges.

Investitorii sunt atraşi de statele membre UE de la Marea Neagră şi de atitudinea favorabilă a guvernelor, care caută să se apropie de cerinţele şi obiectivele comunitare în domeniul energiei regenerabile şi să înlocuiască, totodată, infrastructura energetică moştenită din era comunistă.

Companiile propun proiecte de energie eoliană cu o capacitate totală de 18.000 de megawaţi în România, însă operatorul reţelei energetice, Transelectrica, a acordat avizul tehnic pentru numai 3.000 MW.

"România este una dintre cele mai puţin dezvoltate, mai atractive - pe hârtie - pieţe emergente din întreaga lume. E vorba de aceste două chestiuni, potenţialul şi sistemul generos de sprijin. Dacă ar fi să compari o liră cheltuită în Germania cu una cheltuită în România, s-ar putea să obţii mai multe din România", a mai spus Charlie Hodges.

Statele din Europa de Est se bazează în principal pe centrale pe cărbune şi energie nucleară pentru producţia de electricitate şi sunt cu mult în urma ţărilor dezvoltate din vest în ceea ce priveşte obiectivele UE de energie regenerabilă.

Uniunea Europeană are ca obiectiv obţinerea a 20% din totalul consumului de energie din surse regenerabile, de la sub 10% în prezent.

Polonia dispune în prezent de cea mai extinsă capacitate de producţie a energiei eoliene dintre statele emergente din Europa Centrală şi de Est, cu o putere instlaată de 472 MW în centrale eoliene, însă specialiştii în domeniu consideră că investitorii se reorientează către est, unde profiturile pentru "primii veniţi" ar putea depăşi investiţiile.

România a încheiat anul 2008 cu o capacitate de numai zece megawaţi în centrale eoliene, însă Ministerul Economiei estimează că puterea instalată va depăşi 150 MW până la finele acestui an.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici