Blog Financial Times: Cazul fraţilor Micula poate influenţa negocierile comerciale UE - SUA

Bătălia fraţilor Micula cu UE în cazul despăgubirilor câştigate din partea României la Curtea de Arbitraj de la Washington, faţă de care Comisia Europeană a decis că trebuie returnate întrucât încalcă reglementările UE, poate influenţa negocierile comerciale UE-SUA, potrivit blogului Financial Times.

1212 afișări
Imaginea articolului Blog Financial Times: Cazul fraţilor Micula poate influenţa negocierile comerciale UE - SUA

Blog Financial Times: Cazul fraţilor Micula poate influenţa negocierile comerciale UE - SUA (Imagine: Petrica Tanase/Mediafax Foto)

Încercarea fraţilor Ioan şi Viorel Micula, proprietarii European Food, de a-şi salva imperiul alimentar din nordul României, care produce de la bere la biscuiţi, pare să nu aibă o legătură directă cu negocierile comerciale dificile ale Uniunii Europene cu Statele Unite şi Canada, dar stă de fapt la baza uneia dintre cele mai dificile probleme, statutul tribunalelor de arbitraj comercial.

Fraţii Micula, care deţin şi cetăţenie suedeză, au avut un început groaznic de săptămână, notează autorul articolului postat pe blogul Financial Times, Christian Oliver.

Comisia Europeană a anunţat luni, în urma unei investigaţii aprofundate, că România trebuie să recupereze de la fraţii Micula despăgubirile acordate în urma sistării unui program de susţinere a investiţiilor în zonele defavorizate, instituţia constatând că acestea încalcă legislaţia UE.

Potrivit avocaţilor fraţilor Micula, proprietarii European Food au decis să investească în judeţul Bihor, unde fabricile lor au 9.000 de angajaţi, în baza subvenţiilor statului român.

România a decis însă în 2005, în timpul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, să sisteze programul de facilităţi fiscale în zonele defavorizate, pentru a respecta legislaţia comunitară în domeniul ajutoarelor de stat.

Fraţii Micula au dat în judecată statul român la Curtea de Arbitraj de la Washington şi au câştigat în decembrie 2013 despăgubiri de 250 de milioane de dolari, una dintre cele mai mari sume acordate vreodată de o instanţă comercială internaţională, se arată în articol.

Autorităţile de la Bruxelles consideră însă că aceste despăgubiri înseamnă de fapt plata "pe uşa din dos" a subvenţiilor.

Oricine urmăreşte negocierile comerciale dintre UE şi Statele Unite ştie că aceste tribunale internaţionale reprezintă un subiect incendiar. Aceste instanţe permit companiilor care consideră că au fost nedreptăţite de justiţia naţională să apeleze la arbitri numiţi potrivit termenilor acordurilor comerciale, explică autorul articolului.

Pentru oficialii din UE şi SUA, tribunalele comerciale internaţionale reprezintă un mijloc important de protejare a drepturilor investitorilor, în timp ce oponenţii se tem că aceste instanţe pot submina legislaţiile naţionale şi europene.

Opoziţia faţă de tribunalele comerciale este puternică în special în Germania şi în rândul socialiştilor din Parlamentul European.

În acest fel, autorităţile de la Bruxelles sunt prinse la mijloc în această problemă. Pe de o parte, oficialii UE în domeniul comerţului susţin că este bine ca tribunalele de arbitraj internaţional să fie incluse în acordurile comerciale cum sunt cele cu Statele Unite şi Canada. Pe de altă parte, autorităţile europene în domeniul concurenţei încearcă să întoarcă verdictul în cazul Micula, unul dintre cele mai urmărite de la Curtea de Arbitraj de la Washington.

Pentru oficialii UE în domeniul comerţului, nu există o problemă. Ei susţin că tribunalele care ar fi incluse în acordul cu SUA vor evita orice probleme apărute în cazurile anterioare. Ei consideră că litigiul fraţilor Micula este o anomalie, întrucât este complicat de aderarea României la UE. Legislaţia Uniunii Europene pur şi simplu a triumfat, clarificând o disfuncţionalitate minoră intra-comunitară. De fapt, numeroşi oficiali de la Bruxelles speră că viitoarele tribunale vot clarifica confuzia creată de existenţa tratatelor bilaterale, cum este cel dintre Suedia şi România.

Este posibil ca investitorii să nu vadă problema la fel. Decizia de luni a Comisiei însemnă că autorităţile de la Bruxelles au trecut peste decizia Curţii de Arbitraj de la Washington, aceasta fiind o evoluţie de o mare importanţă. Cazul Micula are particularităţi, dar fiecare investiţie complexă va avea astfel de particularităţi. Multe vor implica ţări din afara jurisdicţiei UE sau noi membri ai Uniunii. Cazul Micula este din acest motiv o dovată importantă a intenţiei Comisiei Europene. Bruxelles-ul a învins trimbunalele internaţionale? Nu chiar, va exista probabil un ultim capitol al acestei saga, se arată în articolul FT.

Fraţii Ioan şi Viorel Micula, proprietarii European Food, au câştigat în decembrie 2013, la Curtea de Arbitraj de la Washington, un proces intentat statului român în urma sistării programului de facilităţi fiscale ei urmând să primească circa 376 milioane lei, plus penalităţi.

La 11 decembrie 2013, suma totală datorată de statul român reclamanţilor se ridica la 791,88 milioane de lei (178 milioane euro), potrivit Comisiei Europene.

CE a informat autorităţile române, la 31 ianuarie 2014, că orice plată de despăgubiri ar constitui un nou ajutor de stat şi trebuie comunicată Comisiei. În februarie 2014, autorităţile române au informat CE că au plătit parţial despăgubirea prin compensarea daunelor cu taxele datorate de unul dintre reclamanţi, respectiv European Food SA. Suma compensată este în valoare de 337,492 milioane lei (76 milioane euro). România a solicitat atunci clarificări Comisiei despre posibilitatea de a plăti diferenţa unei persoane fizice (fraţilor Micula sau oricărei alte persoane fizice desemnate).

În urma informaţiilor suplimentare solicitate României, în martie 2014, CE a avertizat la 1 aprilie că ar putea emite un ordin de suspendare a plăţii despăgubirilor, pentru a se asigura că nu vor fi acordate noi ajutoare de stat. Comisia a informat România, în 26 mai 2014, că a decis emiterea ordinului de suspendare, obligând România să suspende orice acţiune care ar putea duce la plata restului depăgubirilor, întrucât ar reprezenta ajutor ilegal de stat, până la o decizie finală a compatibilităţii acelui ajutor de stat cu piaţa internă.

Curtea de Apel Bucureşti a dispus în 25 februarie 2015, printr-o decizie definitivă, suspendarea executării silite a deciziei Curţii de Arbitraj de la Washington potrivit căreia fraţii Micula, proprietarii European Food, trebuie să primească despăgubiri de la statul român.

Procesul a fost deschis în anul 2005 la ICSID, Curtea de Arbitraj de pe lânga Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice.

Fraţii Ioan şi Viorel Micula, care au şi cetăţenie suedeză, au susţinut că statul român nu şi-a respectat angajamentele referitoare la protecţia reciprocă a investiţiilor cuprinse în acordul bilateral dintre Suedia şi România.

Printr-o hotărâre arbitrală pronunţată în decembrie 2013 s-a constatat că, prin retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investiţiilor, cu patru ani înainte de expirarea sa prevăzută pentru 2009, România a încălcat un tratat bilateral de investiţii dintre România şi Suedia. Instanţa de arbitraj a obligat România să îi despăgubească pe reclamanţi, doi investitori cu cetăţenie suedeză, pentru că aceştia nu au beneficiat în întregime de schemă, se arată în comunicatul Comisiei.

Schema de încurajare a investiţiilor retrasă a favorizat în mod selectiv anumiţi investitori şi, prin urmare, a fost considerată incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat, potrivit Comisiei Europene. Prin faptul că a plătit despăgubiri reclamanţilor, România le-a acordat de fapt acestora avantaje echivalente cu cele furnizate prin schema de ajutoare anulată. Comisia a concluzionat, prin urmare, că despăgubirile plătite constituie ajutor de stat incompatibil şi trebuie să fie rambursate de către beneficiari.

La 1 februarie 1993, România a semnat Acordul european care instituie o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele sale membre, pe de altă parte. În temeiul acestui acord, România a fost obligată să respecte normele privind ajutoarele de stat chiar înainte de aderarea sa la UE.

În 1998, România a instituit o schemă de ajutoare de stat pentru a atrage investiţii în regiunile defavorizate asigurând, printre alte avantaje, reduceri fiscale şi scutiri sau restituiri de taxe vamale la materiile prime. Schema trebuia să rămână în vigoare timp de 10 ani de la data la care o regiune era desemnată în mod oficial ca defavorizată. Ca parte a procesului de aderare la UE şi în vederea alinierii schemelor de ajutoare de stat incompatibile la normele UE privind ajutoarele de stat, România a anulat schema în cauză în 2005, deoarece stimulentele oferite în cadrul schemei au fost considerate ajutor pentru funcţionare incompatibil.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat luni pentru MEDIAFAX că Fraţii Micula trebuie să plătească statului român 76 milioane de euro, sumă compensată cu taxele datorate la buget, reprezentând parţial despăgubirile pe care autorităţile au fost obligate să le acorde investitorilor pentru sistarea unui ajutor de stat, diferenţa fiind imobilizată la Trezorerie.

"Fraţii Micula trebuie să returneze tot ce au primit până acum ca despăgubire de la stat, adică 76 milioane de euro, plus dobânzi. Pentru restul sumei, până la circa 190 de milioane de euro, câştigată în instanţă de investitori, banii au fost imobilizaţi într-un cont la Trezorerie. Aveam o prevedere în legea ajutorului de stat potrivit căreia, dacă există o investigaţie la nivelul Comisiei Europene privind un ajutor de stat, furnizorul, adică Ministerul de Finanţe, va institui măsuri asiguratorii pentru ca în cazul unei decizii de recuperare a Comisiei Europene, aceasta să poată fi pusă în aplicare imediat şi astfel să se respecte legile europene în vigoare. După decizia Curţii de Arbitraj de la Washington, Ministerul Finanţelor a virat banii într-un cont deschis la Trezorerie pe numele fraţilor Micula, pentru a nu fi în pericol să fie executate active din România, dar în acelaşi timp, ANAF a imobilizat suma în Trezorerie", a spus Chiriţoiu.

Fraţii Micula vor să atace în instanţă, la forurile europene şi naţionale, decizia CE potrivit căreia statul trebuie să recupereze de la ei despăgubirile acordate în urma sistării unui program de susţinere a investiţiilor în zonele defavorizate, considerând-o abuzivă.

"CE nu poate să invalideze un angajament luat de România, pentru că o putere executivă nu poate anula o hotărâre judecătorească. Noi nu am primit nicio înştiinţare de la ei, nici oficială, nici neoficială, dar dacă vom primi o asemenea decizie, o vom contesta", a declarat Ioan Micula pentru MEDIAFAX.

El spune că, în cazul în care grupul deţinut de el şi fratele său va fi afectat de decizia Comisiei Europene, vor cere în instanţă de la statul român despăgubiri de 2,5 miliarde de euro, cât valorează investiţiile făcute de ei în România.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici