Boardul BNR rămâne prudent şi menţine dobânda-cheie la 7%

Deşi inflaţia „şi-a accelerat peste aşteptări scăderea“, economia „a încetinit semnificativ creşterea“, iar creditarea creşte lent, BNR ţine dobânda-cheie la 7%, anticipând creşterea inflaţiei în ianuarie, urmată de scăderi, dar şi incertitudini şi riscuri din cauza fiscalităţii.

70 afișări
Imaginea articolului Boardul BNR rămâne prudent şi menţine dobânda-cheie la 7%

Nicio mutare pe scena politicii monetare la început de 2024. Creşterile de taxe şi majorările de pensii şi salarii amână reducerea dobânzii, scrie Ziarul Financiar.

Boardul BNR a preferat să rămână prudent şi a menţinut dobânda-cheie la 7% în prima şedinţă de politică monetară din 2024, la fel cum a făcut şi în precedentele şapte şedinte din 2023, deşi evidenţiază faptul că inflaţia „şi-a accelerat peste aşteptări scăderea“, economia „a încetinit semnificativ creşterea“, iar creditarea creşte lent. La început de an, banca centrală anticipează creşterea inflaţiei în ianuarie, urmată de scăderi, dar şi incertitudini şi riscuri pentru inflaţie, în principal din cauza fiscalităţii.

„Rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat peste aşteptări scăderea în primele două luni ale trimestrului IV 2023, coborând la 6,72% în noiembrie, de la 8,83% în septembrie, în condiţiile continuării încetinirii creşterii preţurilor alimentelor şi energiei, precum şi ca urmare a ieftinirii combustibililor, sub impactul diminuării cotaţiei ţiţeiului“, a transmis BNR după şedinţa de politică monetară de vineri.

Iar inflaţia a închis anul 2023 la 6,6%, sub prognoza BNR de 7,5%, precum şi sub rata-cheie, de 7%.

O scădere de dobândă ar deveni tot mai necesară în condiţiile încetinirii drastice a economiei şi a creditării, o astfel de măsură fiind susţinută de scăderea surprinzător de rapidă a inflaţiei sub nivelul dobânzii-cheie. De altfel, guvernatorul BNR Mugur Isărescu sugera anul trecut că discuţiile despre reducerea dobânzii pot începe odată ce inflaţia scade sub rata-cheie, aflată la 7%. Cel mai probabil, BNR aşteaptă să vadă o scădere semnificativă a inflaţiei, care să evidenţeze un proces de dezinflaţie ireversibil pentru a evita scăderi de dobânzi, urmate apoi de creşteri în cazul în care inflaţia revine în prim-plan.

Dobânzile mari sunt instrumentul băncilor centrale pentru a tempera inflaţia, dar înseamnă şi credit mai scump, consum încetinit şi frânare a creşterii economice. Economia a încetinit brusc anul trecut, înregistrând în

9 luni/2023 o creştere cu doar 1,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2022. Şi creditul privat, cea mai importantă sursă de finanţare a economiei reale, a frânat în 2023 din cauza dobânzilor mari. BNR anticipează însă o restrângere mai temperată a excedentului de cerere agregată faţă de cea anticipată.

După scăderea surprinzător de rapidă dinspre finalul anului 2023, inflaţia ar urma să revină pe creştere la început de 2024, după cum anticipează BNR. Astfel, potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei se va mări în prima lună a anului curent şi îşi va relua apoi descreşterea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023, susţine BNR, ceea ce sugerează o viitoare revizuire în jos a prognozei de inflaţie.

Creşterea inflaţiei la început de 2024 va fi antrenată de majorarea şi introducerea în ianuarie a unor taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, în timp ce scăderea ulterioară a ratei inflaţiei va avea, pe mai departe, ca resorturi majore factori pe partea ofertei - prioritar efecte de bază dezinflaţioniste şi corecţii descendente ale cotaţiilor materiilor prime agroalimen­tare şi ale cotaţiei ţiţeiului -, precum şi dinamica în descreştere a preţurilor importurilor.

În pofida scăderii surprinzătoare a inflaţiei de anul trecut, majoritatea analiştilor au anticipat că BNR va menţine dobânda-cheie la 7%, deşi alte bănci centrale din regiune au trecut la scăderi încă din 2023. Astfel, banca centrală din Polonia a operat în 2023 două tăieri ale dobânzii-cheie, de la 6,75% la 6%, şi apoi la 5,75%, în timp ce banca centrală din Cehia a redus rata-cheie de la 7% la 6,75%, iar banca centrală din Ungaria a tăiat dobânda de la 13% până la 10,75%.

BNR susţine că rămân relevante perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

În viziunea BNR, „incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei inflaţiei decurg totuşi din pachetul integral de măsuri fiscal-bugetare implementat recent în vederea susţinerii procesului de consolidare bugetară, precum şi din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce urmează să expire în luna februarie 2024.“

În plus, incertitudini şi riscuri semnificative sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, având în vedere execuţia bugetară din 2023 şi coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024, precum şi implicaţiile noii legislaţii privind pensiile şi dinamica salariilor în sectorul public, ce ar putea reclama suplimentarea în perspectivă a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri cu CE.

Pe lângă riscul asupra inflaţiei adus de măsurile fiscale, la categoria incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, BNR vorbeşte în continuare de războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice sub aşteptări din Europa, îndeosebi din Germania.

Totodată, banca centrală readuce în discuţie faptul că absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. „Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice şi ale înăspririi condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.“

BNR a mai decis ieri şi să menţină rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a mai decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

„Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.“

BNR dă asigurări în continuare că „monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.“

În perspectivă, mişcarea BNR de a menţine dobânda-cheie poate menţine dobânzile stabile la depozite şi la credite.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au înregistrat noi mici scăderi în prima parte a lunii noiembrie 2023, pentru ca apoi să rămână relativ stabile, în timp ce randamentele titlurilor de stat s-au mărit abrupt la mijlocul trimestrului patru din 2023, dar şi-au reluat şi şi-au accentuat ulterior descreşterea ñ în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune ñ, în contextul revizuirii aşteptărilor investitorilor privind momentul iniţierii de către Fed a ciclului de scădere a ratei dobânzii, cu impact şi asupra apetitului global pentru risc, susţine BNR.

În această conjunctură, dar şi pe fondul atractivităţii relative încă ridicate a plasamentelor în monedă naţională, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil şi în lunile noiembrie şi decembrie. În raport cu dolarul SUA, leul a consemnat aprecieri în ambele luni, ca urmare a slăbirii graduale a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale în acest interval.

Iar deficitul comercial şi-a temperat semnificativ scăderea în termeni anuali în luna octombrie. Şi deficitul de cont curent a înregistrat o creştere substanţială - ca urmare a înrăutăţirii abrupte a soldului balanţei veniturilor primare - continuând totuşi să se reducă pe ansamblul primelor 10 luni ale anului.

Cum justifică boardul BNR, condus de guvernatorul Mugur Isărescu, decizia de a menţine dobânda-cheie la 7%:

► Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei se va mări în prima lună a anului curent şi îşi va relua apoi descreşterea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023.

► Creşterea va fi antrenată de majorarea şi introducerea în ianuarie a unor taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, în timp ce scăderea ulterioară a ratei inflaţiei va avea, pe mai departe, ca resorturi majore factori pe partea ofertei - prioritar efecte de bază dezinflaţioniste şi corecţii descendente ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare şi ale cotaţiei ţiţeiului -, precum şi dinamica în descreştere a preţurilor importurilor.

► Rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat peste aşteptări scăderea în primele două luni ale trimestrului IV 2023, coborând la 6,72% în noiembrie, de la 8,83% în septembrie;

► Activitatea economică şi-a încetinit semnificativ creşterea în trimestrul III 2023, la 0,9%, de la 1,6% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), dar mai puţin decât s-a previzionat.

► Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei inflaţiei decurg totuşi din pachetul integral de măsuri fiscal-bugetare implementat recent pentru consolidarea bugetară, precum şi din plafonarea adaosului comercial la produse alimentare de bază ce expiră în februarie 2024.

► Incertitudini şi riscuri semnificative sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, având în vedere execuţia bugetară din 2023 şi coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024, precum şi implicaţiile noii legislaţii privind pensiile şi dinamica salariilor în sectorul public, ce ar putea reclama suplimentarea în perspectivă a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri cu CE.

► Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice sub aşteptări din Europa, îndeosebi din Germania.

► Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice şi ale înăspririi condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

► Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici