Cât de grea și de lungă va fi iarna care vine și cât de pregătită este România? Primele prognoze ale oficialilor Ministerului Energiei și estimările de preț la gaze

„Într-adevăr, primele estimări sunt că vor fi anumite momente de temperaturi scăzute. Vom intra în amănunt pe aceste prognoze, probabil, zilele următoare sau cel târziu săptămâna viitoare, vom discuta strict de iarnă, strict de gazele naturale, strict în magazin are, de data aceea la sediul Transgaz, nu la sediul Transelectrica”, a explicat Cristian Bușoi, marți, în conferința de presă organizată la finalul ședinței Comandamentului energetic național.

Demnitarul a reiterat în prezent consumatorii casnici sunt protejați în fața unei eventuale creșteri a prețului, conform OUG nr. 12/2026, respectiv un mecanism reglementat prin care producătorii sunt obligați să livreze anumite cantități de gaze din producția internă la 110 lei/MWh către furnizorii care deservesc consumatorii casnici și către producătorii de energie termică.

„Dincolo de aceste prognoze, chiar dacă nu vom atinge nivelul anilor trecuți și am avut suficient gaz, n-am consumat depozitele, toate acestea sunt centuri de siguranță. Sunt măsuri care ne dau confortul că nu vom intra într-un stres al cantităților și al prețurilor mari pentru iarna următoare. Sunt prețuri care nu se vor regăsi la populație, pentru că până la finalul iernii, începutul primăverii, avem acea măsură de preț reglementat, 110 lei/MWh, către populație și către consumatorii casnici, și către sistemele de termoficare, dar evident că nu ne sunt indiferente prețurile la care industria și marii consumatori de gaz natural se aprovizionează”, a declarat Cristian Bușoi.

Prețurile au ajuns la recorduri nemaiîntâlnite nici măcar la începutul crizei

Cu această ocazie, demnitarul a admis că situația gazelor este următoarea provocare, că prețurile sunt estimate să crească, dar că depozitele de gaze din România sunt umplute peste media europeană.

„Într-adevăr, următoarea provocare care la care trebuie să răspundem și pentru care trebuie să fim pregătiți este cea a gazelor naturale, a prețurilor care se arată deja la maxim, la recorduri nemaiîntâlnite nici măcar la începutul crizei, în 2022, deja indicele TTF este foarte ridicat, pentru că avem Strâmtoarea Ormuz închisă, avem pagubele produse de primele bombardamente Qatar și va dura până când vor fi refăcute unele capacită de producție, avem efectele conflictului și a războiului ilegal pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei, toate acestea duc la prețuri ridicate și la probleme în umplerea depozitelor pentru perioada iernii”, a declarat Cristian Bușoi.

Potrivit secretarul de stat,  România se află astăzi la un nivel de 73,57%, suntem peste media europeană, suntem în grafic pentru cantitățile minime cerute de legislația europeană și translatate în legislația națională.

„Și domnul director general Sterian (directorul general al Transgaz, Sterian – n.r.), și eu, și alți colegi am făcut apel, suntem în dialog atât cu producătorii, cât și cu furnizorii de gaze naturale, în măsura posibilului, să facem o înmagazinare, o depozitare a gazului natural peste limitele minime, pentru că trebuie să fim pregătiți pentru orice fel de scenariu și sigur, dacă nu avem cantități suficiente, vom fi în situația să importăm de pe piața SPOT în timpul iernii, primăvară, la prețuri foarte ridicate, ceea ce nu ne dorim”, a precizat secretarul de stat.

De amintit că România este în stare de alertă energetică, din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară, cu o cotă de 10-15% din totalul generat la nivel multianual.

Pe 13 august a fost oprit și al doilea reactor al centralei care asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția națională de energie, deficit acoperit și din producția de energie din gaze. Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni.

Starea de alertă s-a prelungit pentru 30 de zile începând din 30 august 2026, prin Hotărârea nr. 21 din 28 august 2026, după ce s-a constatat  „menţinerea condiţiilor care au determinat declararea stării de alertă la nivel naţional prin raportare la debitul Dunării la intrarea în ţară, acesta fiind la Baziaş de aproximativ 1.350 mc/s şi, deşi este prognozată o creştere temporară până la aproximativ 1.600 mc/s în perioada 30 – 31 august, această valoare rămâne mult sub media multianuală a perioadei cu o probabilitate ridicată de reluare a scăderii în prima decadă a lunii septembrie, în lipsa unor precipitaţii semnificative în bazinul Dunării”.