Circa 85% dintre românii din mediul urban au un card bancar

Aproximativ 85% dintre românii din mediul urban au un card bancar, dar numai 32% dintre posesori îl utilizează pentru plăţi cel puţin o dată pe săptămână, în timp ce 16% dintre aceştia plătesc cu cardul la intervale mai mari de trei luni, potrivit unui studiu comandat de APERO.

66 afișări
Imaginea articolului Circa 85% dintre românii din mediul urban au un card bancar

Circa 85% dintre românii din mediul urban au un card bancar (Imagine: Doru Nica/Mediafax Foto)

Astfel, 10% dintre românii posesori de carduri utilizează acest instrument pentru a plăti de două-trei ori pe săptămână, în timp ce 22% o dată pe săptămână.

Totodată, 24% dintre posesori plătesc cu cardul de două - trei ori pe lună, 20% o dată pe lună, iar 8% o dată la două - trei luni.

"Frecvenţa mai ridicată pentru plata cu cardul este corelată mai degrabă cu venitul mai mare pe membru de gospodărie, peste 900 de lei, şi, de asemenea, cu un grad mai mare de deschidere faţă de produse şi servicii noi în general", a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Asociaţiei de Plăţi Electronice din România (APERO), Adrian Apolzan.

APERO a creat, pe baza unei cercetări realizate de compania Nielsen, un index care măsoară atitudinea populaţiei faţă de carduri şi modul lor de utilizare plecând de la trei indicatori, respectiv frecvenţa de utilizare, nivelul de încredere şi intenţia de folosire în viitor.

"La nivelul oraşelor mari şi medii din România, indexul APERO a înregistrat un scor moderat în ceea ce priveşte atitudinea populaţiei faţă de carduri. Pe o scară de la zero la zece, corespunzătoare lipsei încrederii şi a intenţiei de utilizare a cardurilor şi, respectiv, unui nivel foarte ridicat al celor doi indicatori, indexul este de 7,2 în rândul persoanelor care utilizează cardul şi de 2,8 pentru cei care nu folosesc acest instrument. Per total piaţă, nivelul de încredere în carduri şi intenţia de utilizare în viitor înregistrează un scor de 6,5", se arată într-un comunicat APERO.

În ceea ce priveşte tipul de card utilizat cel mai des, 71% dintre respondenţi au indicat cardul de debit simplu, 7% pe cel cu descoperire de cont, 4% pe cel de credit şi 3% pe cel de cumpărături.

"În anii următori raportul de forţe se va schimba în sensul că posesorii se vor îndrepta spre cardul de debit cu descoperire de cont. În ceea ce priveşte cei 15% dintre respondenţii care nu au carduri, nu se poate spune că aceştia nu au utilizat acest produs la un moment dat, ci că în prezent nu îl folosesc", a spus Cătălina Melinte, reprezentant al firmei Nielsen.

Ea a precizat că utilizarea cardului de debit cu descoperire de cont se corelează cu vârsta respondenţilor, astfel încât persoanele care au între 25 şi 55 de ani utilizează acest tip de card într-o măsură semnificativ mai mare comparativ cu tinerii de 18-24 de ani.

Cătălin Creţu, director general pentru România al Visa Europe, a precizat că posesorii cardurilor percep că un singur card este pentru cumpărături.

"Nu există un card de cumpărături. Cu toate cardurile se pot face cumpărături, dar populaţia percepe că un singur card este destinat pentru acest lucru. Vrem să se utilizeze toate cardurile pentru cumpărături", a spus Creţu.

Totodată, el a menţionat că din datele studiului reiese că circa 47% dintre români utilizează cardul, în contextul în care populaţia din mediul urban reprezintă 55% din total.

"Potrivit datelor de la finele anului trecut, 26% dintre posesori fac tranzacţii la comercianţi, ceea ce înseamnă că doar 12% din români înţeleg utilitatea cardurilor", a spus Creţu.

Pe de altă parte, Apolzan a menţionat că băncile nu au ajuns în mediul rural întrucât nu îşi permit să deschidă unităţi pentru aproape jumătate din români care să lucreze în permanenţă în pierdere.

"Condiţiile în care se poate deschide o unitate bancară sunt aşa bine reglementate încât costurile sunt foarte mari. Apoi este necesar un plan de afaceri. (...) În anumite state din nordul Europei chiar şi populaţia pensionată deţine cunoştinţe despre operarea pe calculator. Nu putem miza că populaţia bătrână din zona rurală din România poate să utilizeze serviciul de internet banking, chiar dacă băncile l-ar pune la dispoziţie", a spus Apolzan.

Referitor la frecvenţa tipurilor de tranzacţii efectuate cu cardul, se observă că retragerile de numerar se realizează de către 39% dintre posesori de două -trei ori pe lună. Totodată, 24% dintre posesorii de carduri intervievaţi retrag numerar săptămânal şi 27% lunar.

Peste 63% dintre posesorii de carduri nu le utilizează pentru plata facturilor, a ratelor sau pe internet. Totuşi, aproximativ o cincime dintre deţinătorii de carduri le folosesc o dată pe lună pentru a plăti facturile şi ratele.

Posesorii de carduri sunt atenţi la suma pe care o au în cont, astfel încât 90% dintre aceştia îşi verifică soldul cel puţin o dată de lună.

Segmentarea clienţilor actuali şi potenţiali pentru carduri arată că femeile cu vârsta între 25 şi 34 de ani, cu un nivel mediu spre ridicat de educaţie şi venituri plătesc relativ frecvent cu cardul.

Totodată, studiul a împărţit persoanele care nu utilizează cardul în persoane pragmatice, "de şcoală veche", şi clienţi potenţiali.

Persoanele pragmatice au în proporţie de 76% vârsta cuprinsă între 34 şi 55 de ani, sunt căsătorite în proporţie de peste două treimi şi au nivel scăzut de educaţie şi venit.

Studiul indică drept clienţi potenţiali pe tinerii şi adulţii cu vârstă între 18 şi 34 de ani şi cu nivel scăzut de educaţie şi venit.

Cosmin Vladimirescu, account manager pentru România al MasterCard, a precizat că primele carduri au intrat pe piaţa locală în urmă cu 15 ani, dar că doar în ultima perioada s-a observat diversificarea produselor.

"Dacă acum trei ani aveam doar carduri de debit, de cele mai multe ori fiind cel pentru primirea salariului, acum avem diverse produse cu aceeaşi tehnologie ca în statele deyvoltate. (...) Totuşi, dezvoltarea rapidă a avut un cost, mai exact faptul că educarea clienţilor nu a putut ţine pasul cu evoluţia", a spus Vladimirescu.

Apolzan a menţionat că piaţa din România a început din 2007 procesul de migrare către cardurile cu cip, iar la finele primului trimestru circa 36% din carduri erau schimbate.

Studiul, realizat în perioda martie - aprilie 2010, s-a desfăşurat exclusiv în mediul urban, în două etape în cadrul cărora s-a discutat cu peste 1.200 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani.

APERO, înfiinţată în 2008, acoperă prin cei 28 de membri, emitenţi bancari, IFN-uri, procesatori de carduri, furnizori de infrastructură, aplicaţii şi servicii de outsourcing, integratori de comerţ electronic, peste 70% din piaţa cardurilor.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici