Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză: Semnăm contractul pentru autostrada Ploieşti-Braşov/ Când va fi gata

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză se ocupă de 22 de proiecte care se vor realiza în parteneriat public-privat, din 6-7 domenii prioritare, printre care autostrada Ploieşti-Braşov, proiect care se ridică la valoarea de 1,3 miliarde de euro, a anunţat preşedintele comisiei Ion Ghizdeanu.

2036 afişări
Imaginea articolului Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză: Semnăm contractul pentru autostrada Ploieşti-Braşov/ Când va fi gata

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză: Semnăm contractul pentru autostrada Ploieşti-Braşov/ Când va fi gata

Prezent la emisiunea de business ZF Live, Ghizdeanu a precizat că proiectul Ploieşti-Braşov se află în faza a doua, de stabilire a firmei câştigătoare, apoi vor urma negocierile directe. Termenul de finalizare a autostrăzii Ploieşti-Braşov este anul 2023.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a primit, prin ordonanţă de urgenţă, misiunea de a coordona toate marile proiecte de parteneriat public privat. Ghizdeanu a explicat că raţiunea pentru care CNSP a ajuns să se ocupe de autostrăzi a fost nevoia existenţei unei singure instituţii care să integreze negocierile pe parteneriate public- private, baza fiind capacitatea instituţiei de a evalua proiectele în primul rând din punct de vedere economic.

Preşedintele CNSP a explicat că pentru parteneriatele publice-private se formează o societate de proiect care îi cuprinde pe cei doi acţionari - cel public şi cel privat. În primul an, partenerul privat se ocupă de proiectul tehnic în vederea obţinerii autorizaţiilor de construcţie, în timp ce partenerul public are ca atribuţii să obţină avizele de mediu şi să facă exproprierea, iar după primul an se poate trece la construcţie, care durează aproximativ trei ani. „Dacă proiectul este realizat în mai puţin de trei ani există o primă de succes de 120 de milioane de euro.”

În competiţie pentru autostrada Ploieşti-Braşov se află cinci consorţii: asocierea STRABAG-IC ICTAS- Austria/Turcia, asocierea China Communiucations Construction Company LTD(CCCC) - MAKYOL- China/Turcia, SINOHYDRO CORPORATION LIMITED (ofertant) - POWER CHINA ROADBRIDGE GROUP CO LTD (tert sustinator), ERG Insaat Ticaret ve Sanayi A.S- SSB SAUERWEIN & SHAEFER BAU AG -Turcia/Elvetia şI Asocierea ACCIONA CONCESIONES S.L- FCC CONSTRUCCION S.A Spania.

Banca de Sânge

Pentru un alt proiect aflat în administrarea Comisiei, Clinica Multifuncţională Dr. Calistrat Grozovici, sunt două asocieri – una din Spania şi una din Turcia- care au intrat în faza a doua şi care pregătesc ofertele finale. Investiţia în acest proiect atinge suma de 600 de milioane de lei. „Şi la proiectul Grozovici, dar şi la celelalte proiecte sunt scrisori de intenţie din partea marilor constructori care au finanţatori în spate în general din zona extra comunitară, China, Turcia, zona Golfului.”

Din cele 22 de proiecte stabilite în parteneriat public-privat, patru se află în faza de avizare: Banca de Sânge, râul navigabil Argeş (aşa numitul canal Bucureşti-Dunăre), centrala electrică Tarniţa-Lăpuşteşti şi canalul de irigaţii Siret-Bărăgan.

„Proiectul Bucureşti-Dunăre este realizat în proporţie de 70%. Ca valoare se situează în jurul sumei de 1 miliard de euro. Acest proiect are componente multiple pentru că are şi parte de construcţii inginerească, microhidrocentrale, partea de miniport, însă este un proiect rentabil pentru că are şi partea de irigaţii. Şi la proiectul care priveşte canalul de irigaţii Bărăgan mai este de făcut ultima sută de kiometri.”

Şi austostrada Târgu-Neamţ-Iaşi este deja aprobată, urmează să intre în achiziţie publică pe SEAP pentru că a fost aprobat săptămâna trecută de către guvern studiul de fundamentare şi urmează să fie oferit investitorilor privaţi, a precizat Ghizdeanu.

CNSP administrează şi fondul de investiţii pentru localităţi, finanţat cu bani din Trezorerie, care poate fi accesat de primarii localităţilor din România. Aceştia pot veni cu proiectele la care au autorizaţii de construcţie, CNSP le verifică şi le aprobă, apoi virează suma care trebuie investită în realizarea proiectului în mai multe tranşe. În prima instanţă, primarii primesc un avans de 5% şi pe măsură ce proiectul este demarat se virează 10% din sumă. Plăţile fondului de investiţii pentru localităţi sunt de 5 miliarde de lei.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici