Cristian Socol: Tergiversarea implementării Planului de Relansare Economică este o greșeală. Șapte argumente

Este în mod evident o tergiversare – nu știu dacă intenționată sau nu – din partea celorlalte partide din Coaliție și a decidenților guvernamentali de prim rang.

Numai că acest „joc” politic nu face deloc bine economiei și societății românești. Efectele pe termen mediu și lung vor fi devastatoare. În macroeconomie tergiversarea deciziei costă enorm, mai ales în perioade de criză.

Am spus de la bun început, la toate negocierile din grupurile de lucru. Austeritatea oarbă nu va duce la nimic bun. Economia scade, veniturile românilor sunt mai mici, taxele au crescut, inflația a explodat iar puterea de cumpărare are cea mai mare cădere din ultimii 20 ani. Proiecte de investiții sunt blocate, consumul scade, afaceri intră în faliment. Din cauza măsurilor greșite, criza bugetară ce putea fi rezolvată s-a transformat într-o criză economică.

Nu cred că cineva își dorește să ajungem la concluzia că ”Operația a reușit, dar pacientul a murit”. Experimentul austerității exclusive în procesul de consolidare fiscal-bugetară nu mai este îmbrățișat de niciun stat UE de cel puțin 10 ani. Nici măcar experții FMI – vechi promotori ai austerității – nu mai susțin rigid acest proces.

Economia UE crește peste așteptări în 2025, în ciuda tarifelor impuse de Trump. Polonia și Spania sunt noile motoare economice ale Europei, în timp ce Germania și Franța au o evoluție modestă| Prognoza economică pentru România

Deputatul Cosmin Corendea, despre Forumul pentru Cooperare Economică România–China: ”O ocazie necesară într-un context internațional complex”

Repet. Da, România are nevoie de consolidarea fiscal-bugetară cel puțin până la atingerea deficitului bugetar care stabilizează ponderea datoriei publice în PIB și chiar mai încolo. Dar depinde cum implementezi acest proces. Am publicat AICI cele mai importante 10 lecții de consolidare fiscal-bugetară de învățat din experiența reușită a țărilor dezvoltate UE.

Nu trebuie inventată roata. Este raționament de bază în macroeconomie că austeritatea oarbă are ca final intrarea economiei în cercul vicios al ”morții economice” – măsuri de austeritate, consum și investiții private mai mici, o cerere agregată ce scade abrupt, atrăgând o producție mai mică, falimente și concedieri, o creștere economică redusă, venituri reduse la buget, noi măsuri de austeritate etc La nivel politic și social, incertitudine și tensiuni majore, ce se repercutează puternic în creșterea costurilor de finanțare, evaluarea de rating și o adversitate ridicată a populației și companiilor la reforme structurale. Toate simptomele cercului vicios al austerității încep deja să se manifeste în România, în ciuda analizelor ”optimiste” prezentate de către oficiali.

În acest moment, România mai are o ultimă șansă pentru a evita dezastrul economic. Și aceasta trebuie concretizată rapid – implementarea Planului de Relansare Economică, propuneri care pot menține România pe tendința dezvoltării. Sunt măsuri bine fundamentate de creștere a investițiilor în producție și creare de locuri de muncă aici, în România. Măsuri care pot duce România la o creștere economică de 3% în max 3 ani și 5% în max 5 ani.

Voi prezenta în continuare 7 argumente principale care să fundamenteze nevoia urgentă de implementare a măsurilor din Planul de Relansare Economică.

1. Efecte economice și sociale ridicate. Planul cuprinde măsuri care aduc investiții și locuri de muncă bine plătite și reduc deficitul balanței comerciale și decalajele regionale. Estimăm că implementarea Planului va conduce la: crearea a peste 120.000 de locuri de muncă în sectoarele definite în programul de relansare (per total, numărul mediu de salariați va ajunge la peste 5,7 milioane în anul 2029); reducerea ponderii deficitului balanței comerciale (exporturi minus importuri) de la 9,5% din PIB estimat în acest an la sub 8% din PIB în maximum 3 ani; reducerea decalajelor regionale cu 15% față de situația din prezent.

2. Măsuri fără impact negativ la buget. Decidenții de politici guvernamentale trebuie să depășească calculele strict mecanice, contabile atunci când se propun măsuri de stimulare a economiei. Este un calcul de bază macroeconomic că atunci când vorbim de investiții noi (greenfield) există câștiguri nete pe total la buget, deoarece o investiție nouă presupune plata unor impozite si taxe, TVA, accize etc mai mari decât cheltuielile cu stimulii fiscali acordați (în cazul de față credit fiscal din impozitul pe profit corelat cu harta intensităților de ajutor regional din UE). Sunt propuse măsuri care nu pun presiune pe buget pe termen scurt și cu un impact bugetar marginal pe termen mediu și lung (0,07% din PIB impactul strict contabil, impact bugetar pozitiv luând în considerare efectele de multiplicare în economie). Impactul macroeconomic este evident pozitiv oricare ar fi calculele.

3. Experiența istorică ne arată că schemele de ajutor de stat derulate de MFP au avut efecte de multiplicare înalte și un impact bugetar net pozitiv. Schemele de ajutor de stat derulate de Ministerul Finanțelor în ultimii 15 ani indică un efect multiplicator ridicat, la fiecare leu investit în economie (raportul investiții / ajutor de stat rambursat este cuprins între 2,3 și 9,88, cu un efect de multiplicare de 5,88 la Schema ptr stimularea investițiilor majore prin HG 807 și 9,88 la Schema de sprijin a investițiilor pentru dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă prin HG332).

4. Experiența istorică ne arată că schemele de ajutor de stat derulate de MFP au avut un impact bugetar net pozitiv. Balanța ”Contribuția prin taxe și impozite / ajutor de stat rambursat de stat” a fost puternic pozitivă, investițiile realizate cu sprijin prin scheme de ajutor de stat ”întorcând la buget sume mai mari decât cele cheltuite (Schema HG 807 contribuții din taxe și impozite 1,86 miliarde euro / ajutor de stat rambursat 789 milioane euro; Schema HG332 contribuții din taxe și impozite 859 milioane euro / ajutor de stat rambursat 267 milioane euro). Adică au intrat venituri din taxe și impozite la bugetul de stat mai mari de 2-3 ori mai mari decât cheltuiala realizată cu ajutorul de stat rambursat companiilor selectate.

5. La programele de Garanții pentru IMM uri, experiența istorică arată efecte de multiplicare consistente în economie, cu o rată de default redusă și cu un impact bugetar marginal. Datele disponibile arată că în cazul programelor IMM Invest (IMM Invest România, IMM Invest Plus și IMM Plus) derulate de FNGCIMM, FRC și FGCR au fost acordate 81033 garanții pentru IMM-uri, cu o valoare de 58,2 miliarde lei și o rată de default (numeric) de 2,38% și o rată de default (valoric) de 1,38% pe întreg programul.  Datele oficiale publicate de Ministerul Finanțelor (Strategia Fiscal Bugetară, p 208) arată că, în ultimii 5 ani, rata de default este mai mică de 2% din total alocări iar impactul efectiv pe buget este de până la 0,05% din PIB anual.

6. Măsurile propuse în Planul de Relansare economică sunt validate de ani buni în țările dezvoltate precum și în cele din Centrul și Estul Europei. Instrumentul creditului fiscal mai ales pentru investiții noi, investiții în tehnologie și stimularea investițiilor în zonele defavorizate economic prin credit fiscal și simplificare birocratică sunt exemple de succes în Polonia, Slovacia, Cehia, Italia (pentru zonele defavorizate Mezzogiorno), Germania, Spania, Ungaria și Bulgaria. Amortizarea accelerată și deducerile suplimentare pentru investiții în tehnologie se aplică cu succes în Polonia, Țările de Jos (Olanda), Franța, Germania, Austria, Finlanda și altele. Facilități fiscale pentru investiții în cercetare dezvoltare inovare și înaltă tehnologie aplică de ani buni cu bune rezultate Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania, Olanda etc. Am detaliat aici.

7. Măsurile propun sprijin pentru investiții în cercetare-dezvoltare-inovare și capitalul uman. România va intra în capcana venitului mediu dacă nu reușește să facă tranziția către modelele endogene de creștere economică, bazate pe investiții în cercetare dezvoltare inovare, stimularea companiilor (inclusive start-up-uri) de înaltă tehnologie și accelerarea proceselor specifice Industry 4.0. Instrumente precum creditele fiscale de max. 50% pentru investiția inițială în centre de date și infrastructură de inteligență artificială; hiperdeducerile fiscale ale cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la 150% în 3 ani și 200% în 5 ani; granturi post-doctorale (minimum 2000 granturi pentru absolvenți de doctorat cu performanțe deosebite) și un buget dedicat (40 -50 milioane €) pentru investiții în domeniul tehnologiilor cuantice dar și mecanisme de susținere a firmelor ce aplică la programe internaționale (acceleratorul NATO DIANA, EIC sau Horizon Europe) sunt eficiente pentr a realiza o minima viteză de convergență spre frontiera tehnologică.

Speranța mea este că decidenții celorlalte partide din Coaliție vor trece peste perspectiva ideologică și vor adopta și implementa Planul de Relansare Economică propus de social democrați. Alternativa este total nefericită – dezastru economic, concedieri masive, un cerc vicios creștere economică redusă – venituri reduse la buget – persistența deficitelor s.a.m.d

În Plan sunt propuse cele mai bune instrumente anticiclice de stopare a recesiunii și relansare economică. Sunt instrumentele cu impact bugetar net pozitiv (macroeconomic, luând în calcul efectele de multiplicare) și impact bugetar strict contabil marginal, deci fără presiune pe buget. Sunt măsuri validate deja în țărileUE și nu numai. Sunt măsuri care pot fi implementate rapid și care ajută la îndeplinirea mai multor ținte macroeconomice în același timp: creștere economică la nivelul potențialului, stoparea creșterii prețurilor, reducerea deficitului balanței comerciale și creșterea numărului de locuri de muncă stabile și bine plătite.