Cum au contribuit fraţii Micula la deficitul mare al României în 2019

Depăşirea nivelului deficitului bugetului general consolidat cu 0,2 puncte procentuale din PIB este urmarea nerealizării unor încasări, plata sumei de 910 milioane lei fraţilor Micula, precum şi creşterea în decembrie a plăţilor de facturi ale autorităţilor locale, anunţă Ministerul Finanţelor.

2876 afişări
Imaginea articolului Cum au contribuit fraţii Micula la deficitul mare al României în 2019

Cum au contribuit fraţii Micula la deficitul mare al României în 2019

„Faţă de ţinta stabilită prin ultima rectificare bugetară la 4,4% din PIB, principalele aspecte care au determinat depăşirea nivelului deficitului bugetului general consolidat cu 0,2 puncte procentuale din PIB sunt: nerealizarea unor încasări de 1,3 mld lei reprezentând dividende suplimentare de la societăţi şi companii naţionale potrivit OUG nr. 114/2018, a căror plată ar fi afectat semnificativ capacitatea acestor companii de a realiza investiţii; plata din fondul de rezervă bugetară a sumei de 0,91 mld lei pentru stingerea obligaţiilor financiare rezultate din hotărârea arbitrală pronunţată de Curtea de Arbitraj Internaţională a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii în Dosarul arbitral nr. ARB/05/20, şi evitarea apariţiei unor blocaje financiare; accelerarea semnificativă în luna decembrie a plăţilor de facturi înregistrate de către unităţile administrativ-teritoriale reprezentând cheltuieli de capital şi de funcţionare, cu mult peste dinamica înregistrată în decembrie 2018 sau faţă de media înregistrată în perioada ianuarie - noiembrie 2019. Astfel, datele operative indică un impact al plăţilor suplimentare realizate de către unităţile administrativ-teritoriale asupra deficitului bugetar de 1,3 mld lei în luna decembrie.

Guvernul a trebuit să achite titlul executoriu pentru a debloca conturile unor companii de stat, printre care Romatsa, Compet sau Nuclearelectrica. Pe 13 decembrie, Guvernul a alocat suma de 912,5 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară, bani care folosiţi pentru plata titlului executoriu emis în baza deciziei Curţii de Arbitraj Internaţională către fraţii Micula. Speţa priveşte un şir de procese în care statul român a fost acţionat în instanţe internaţionale de către de Ioan şi Viorel Micula şi societăţile European Food S.A., Starmill S.R.L., Multipack S.R.L, în temeiul Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Regatul Suediei. Procesul a fost deschis în anul 2005 la ICSID, Curtea de Arbitraj de pe lânga Banca Mondială.

Ministerul Finanţelor anunţă că execuţia bugetului general consolidat pe anul 2019 s-a încheiat cu un deficit de 48,3 miliarde lei (4,6% din PIB) Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2019 indică o majorare amplă a deficitului bugetar cu 1,8 puncte procentuale în PIB faţă de nivelul de 2,8% din PIB înregistrat în anul 2018.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 321,13 mld lei, în creştere nominală cu 8,8% faţă de nivelul înregistrat în anul 2018. În raport cu programul iniţial al veniturilor totale potrivit legilor bugetare anuale aprobate pentru anul 2019, s-au înregistrat încasări mai reduse cu 21,5 mld lei (grad de realizare de 93,7%), din care 8,4 mld lei corespund sumelor primite de la UE, 6,1 mld lei veniturilor fiscale, 5,8 mld lei încasărilor din contribuţii sociale, iar 1,2 mld lei veniturilor nefiscale.

Totuşi, exprimate ca pondere în PIB, veniturile bugetare au înregistrat o reducere marginală (0,1 puncte procentuale) de la 31,0% din PIB 2018 la 30,9% din PIB în 2019. În structura încasărilor, se constată că reducerea cu 0,1 puncte procentuale din PIB a fost determinată în principal de reducerea veniturilor nefiscale (0,3 puncte procentuale) şi a sumelor de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate (0,4 puncte procentuale) în timp ce veniturile fiscale s-au menţinut la 15% din PIB în anul 2019, iar veniturile din contribuţii sociale au crescut cu 0,4 puncte procentuale din PIB.

Veniturile din impozitul pe profit au înregistrat 17,72 mld lei în anul 2019 şi prezintă o creştere nominală de 13,2% faţă de anul 2018 în principal ca urmare a avansului cu 70% a încasărilor din impozitul de profit datorat de băncile comerciale. Veniturile din impozitul pe profit au crescut în luna decembrie cu un ritm anual de 28,4%, superior ritmului înregistrat în primele 11 luni ale anului. De asemenea, această evoluţie a contribuit la înregistrarea unor încasări anuale cu 0,53 mld lei mai mari în comparaţie cu programul iniţial (grad de realizare de 103,1%).

Încasările din impozitul pe venit au fost de 23,20 mld lei în anul 2019 şi prezintă o creştere nominală de 2,3% faţă de anul 2018 (însă o scădere a ponderii în PIB de la 2,4% în 2018 la 2,2% în anul 2019). Această dinamică anuală a reflectat, în principal, efectul de bază al încasărilor din luna ianuarie 2019 faţă de ianuarie 2018 (impact de 1,2 mld lei) prin transferului contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în sarcina angajatului şi reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10% (OUG nr. 79/2017). Comparativ cu programul iniţial, încasările au fost mai reduse cu 0,46 mld lei corespunzător unui grad de realizare de 98%. În structura impozitului venit, încasările din impozitul pe venitul din salarii deţin o pondere de 80% din total. Dinamica anuală a încasărilor din impozitul pe venit din salarii reflectă în principal dinamica fondului de salarii din economie (câştigul salarial mediu brut a înregistrat o majorare de 14,7% iar numărul mediu de salariaţi de 1% în perioada de referinţă) şi impactul negativ anual de 1,1 mld lei generat de scutirea de la plata impozitului pe venit a salariaţilor din domeniul construcţiilor şi a unor sectoare industriale (potrivit OUG 114/2018).

De asemenea, evoluţia încasărilor din această sursă în luna decembrie 2019 a fost afectată negativ de efectul de bază al încasărilor aferente Declaraţiei unice efectuate de către persoane fizice independente şi regularizările înregistrate în luna decembrie 2018.

Încasările din contribuţii sociale au fost de 111,47 mld lei în anul 2019 şi prezintă o creştere de 13,6% faţă de anul 2018 (10,3% în PIB în anul 2018 la 10,7% în anul 2019). Comparativ cu programul iniţial, veniturile din această sursă au fost mai reduse cu 5,77 mld lei corespunzător unui grad de realizare de 95,1%. Similar cu evoluţia veniturilor din impozitul pe venit, evoluţia încasărilor reflectă preponderent avansul fondului de salarii din economie (16% în perioada decembrie 2018 – noiembrie 2019) şi o tendinţă uşoară de încetinire a dinamicii salariale în trimestrul IV. În plus, dinamica acestor venituri a fost afectată în anul 2019 de scutirea salariaţilor din domeniul construcţiilor şi unele sectoare industriale de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi de reducere a contribuţiei asiguratorii în muncă datorate (potrivit OUG nr 114/2018, cu un impact negativ asupra încasărilor de 1,6 mld lei) şi într-o mai mică măsură de evoluţia transferurilor către pilonul II de pensii la (8,5 mld lei în anul 2019). De asemenea, transferul contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în sarcina angajatului potrivit OUG nr. 79/2017 a determinat o majorare semnificativă a încasărilor în luna ianuarie 2019 faţă de ianuarie 2018. Dinamica lunară a veniturilor din contribuţii sociale a încetinit constant până la un minim înregistrat în luna octombrie şi s-a stabilizat în perioada noiembrie-decembrie la o medie de 10,1% an/an.

Veniturile din accize au fost in suma de 31,46 mld lei în anul 2019, prezentând o creştere de 10,3% faţă de încasările înregistrate în anul 2018. În raport cu programul iniţial, încasările au fost mai mari cu 0,39 mld lei (grad de realizare de 101,3%), reflectând în principal creşterea cu 16% an/an a veniturilor din luna decembrie 2019. De asemenea, încasările din accize s-au menţinut ca pondere în PIB la 3,0% în anul 2019, iar accizele pentru produsele energetice şi tutun reprezintă 96,5% din total.

Comparativ cu încasările din anul 2018, veniturile din accize pentru produse energetice au crescut cu 6,4%, în condiţiile unui nivel majorat al accizei pentru carburanţi în anul 2019 cu 3,1% şi a unui consum în creştere cu 7%. Veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o creştere de 17,7% comparativ cu anul 2018, reflectând în principal majorarea nivelului accizei la ţigarete cu 8%.

Încasările din TVA au înregistrat 65,42 mld lei în anul 2019 şi o creştere nominală de 9,7% faţă cele înregistrate în de anul 2018. Ponderea în PIB a veniturilor din TVA s-a menţinut la 6,3% în 2019. În raport cu programul iniţial, veniturile din această sursă au fost mai reduse cu 4,23 mld lei corespunzător unui grad de realizare de 93,9%. Încasările din TVA au crescut în luna decembrie cu un ritm anual de 8,1%, superior ritmului înregistrat de evoluţia cifrei de afaceri în economie în perioada de referinţă.

Comparativ cu anul 2018, în anul 2019 se constată o creştere cu 11% a veniturilor brute din TVA (exclusiv restituiri) şi cu 14,5% a restituirilor din TVA (18,8 mld lei în anul 2019) în condiţiile în care baza macroeconomică relevantă (cifra de afaceri în comerţ, servicii şi industrie) s-a majorat cu 10,4% în medie în 2019. De asemenea, evoluţia încasărilor din TVA în 2019 a fost afectată negativ de extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 5% (de la 9% pentru serviciile de restaurant şi de catering, livrări de produse alimentare de înaltă valoare calitativă, servicii de cazare in cadrul sectorului hotelier).

Veniturile din taxe pe utilizarea bunurilor au înregistrat o scădere de 0,27 mld lei faţă de anul 2018, în condiţiile în care în anul 2019 au fost restituite taxe pentru prima înmatriculare încasate în anii precedenţi în sumă de 3,0 mld lei (în anul 2018 au fost restituiţi 1,6 mld lei). În cadrul veniturilor din această sursă, încasările din taxele pe jocurile de noroc prezintă o creştere de 25,7% în anul 2019 faţă de anul precedent. Totuşi, veniturile din taxe pe utilizarea bunurilor au fost mai reduse cu 3,5 mld lei faţă cu programul iniţial, reflectând în principal nerealizarea sumelor din vânzarea frecvenţelor de tip 5G.

Veniturile nefiscale au fost de 27,09 mld lei în 2019 în scădere cu 0,4% faţă de încasările înregistrate în anul precedent. În raport cu programul iniţial, veniturile din această sursă au fost mai reduse cu 1,20 mld lei corespunzător unui grad de realizare de 95,8%. Veniturile din dividende de la societăţi şi companii naţionale şi cele din vărsăminte din profitul net al regiilor autonome au fost de 5,97 mld lei în anul 2019, cu 20% mai reduse decât încasările din anul 2018, ca urmare a neîncasării din luna decembrie 2019 a 1,3 mld lei reprezentând dividendele suplimentare reglementate prin OUG nr. 114/2018. Veniturile nefiscale la bugetul de stat reprezentând venituri din concesiuni, din dobânzi, din prestări de servicii şi alte activităţi, taxe administrative şi pentru eliberări premise, amenzi, penalităţi si confiscări au înregistrat o creştere 15,1% faţă de anul 2018.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 25,32 mld lei în anul 2019 (2,4% din PIB), într-o uşoară creştere faţă de 2018 dacă nu se includ în bază rambursări de 3,8 mld lei din retrospective , dar cu aproximativ 0,8 puncte procentuale din PIB sub nivelul estimat la bugetul iniţial.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 369,43 mld lei (35,5% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 14,7% faţă de anul precedent, gradul de realizare al acestora fiind de 99,6% faţă de programul iniţial. Cheltuielile au înregistrat o creştere cu 1,7 puncte procentuale de la 33,8% din PIB 2018 la 35,5% din PIB în 2019.

Expansiunea cheltuielilor bugetare este explicată de majorarea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal cu 0,8 puncte procentuale din PIB, a cheltuielilor de asistenţă socială cu 0,4 puncte procentuale din PIB, a cheltuielilor de investiţii cu 0,6 puncte procentuale şi a cheltuielilor de bunuri şi servicii cu 0,4 puncte procentuale.

Cheltuielile de personal au însumat 102,34 mld lei, în creştere cu 18,8% comparativ cu 2018, fiind realizate în proporţie de 100%.

Exprimate ca pondere în PIB cheltuielile de personal au crescut cu 0,8 puncte procentuale, de la 9% în 2018 la 9,8% în 2019. Avansul faţă de anul trecut a fost determinat de majorarea salariilor în sectorul bugetar, ca urmare a aplicării Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, şi de creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Au fost achitate, de asemenea, diferenţele salariale prevăzute de Legea nr. 85/2016, restante din anul 2018 şi sume aferente anului 2019 - pentru universităţile de stat, precum şi tranşele aferente hotărârilor judecătoreşti având ca obiect drepturi de natură salarială în domeniul educaţiei şi justiţiei, în valoare aproximativă de 1,7 mld lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 52,78 mld lei, în creştere cu 18,3% faţă de anul precedent. Depăşirea acestor cheltuieli faţă de estimarea prevăzută la bugetul iniţial cu 4 mld lei a fost determinată, în special, pentru asigurarea plăţilor medicamentelor, precum şi pentru plata facturilor restante din administraţia publică locală.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,15 mld lei, înregistrând o diminuare de 6,1% comparativ cu anul 2018, fiind totodată cu 1,26 mld lei sub valoarea prevăzută la construcţia bugetului iniţial pe anul 2019.

Cheltuielile cu subvenţiile au însumat 7,11 mld lei, menţinându-se, ca pondere în PIB, la nivelul anului 2018 (0,7% din PIB).

Cheltuielile cu asistenţa socială au înregistrat 114,74 mld lei în anul 2019 şi prezintă o creştere nominală de 13,2% comparativ cu anul 2018. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială comparativ cu anul precedent a fost influenţată în principal de majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 iulie 2018 (la 1.100 lei) şi cu 15% de la 1 septembrie 2019 (la 1.265 lei), de creşterea nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 1 iulie 2018 şi 1 septembrie 2019 (de la 520 lei la 640 lei şi ulterior la 704 lei), precum şi de majorarea alocaţiilor pentru copii. Faţă de prevederile bugetare iniţiale pe anul 2019, cheltuielile cu asistenţa socială (pensii, alocaţii de stat pentru copii, indemnizaţii persoane cu handicap, indemnizaţii pentru persoanele aflate în concediu pentru creşterea copilului etc) au fost cu 5,2 mld lei mai mari. De asemenea, sumele evidenţiate la această categorie de cheltuieli includ şi sumele aferente plăţilor restante privind indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în valoare de 1,2 mld lei.

Alte cheltuieli, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, precum şi alte despăgubiri civile. În anul 2019 acestea au însumat 7,62 mld lei, menţinându-se, ca pondere în PIB, la nivelul anului 2018 (0,7% din PIB). Acestea au fost cu 1,5 mld lei mai mari faţă de nivelul estimat la construcţia bugetului iniţial pentru anul 2019. Această majorare reflectă inclusiv plata aferentă stingerii obligaţiilor financiare rezultate din hotărârea arbitrală pronunţată de Curtea de Arbitraj Internaţională a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii în Dosarul arbitral nr. ARB/05/20, în valoare de 0,91 mld lei, plată ce a fost efectuată în luna decembrie.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au însumat 43,61 mld lei (4,2% din PIB) şi prezintă o creştere de 27,4% faţă cele înregistrate în anul 2018. La această evoluţie au contribuit în principal plata facturilor emise în ultimele două luni ale anului (16,8 mld lei în noiembrie şi decembrie, reprezentând 38,5% din investiţiile anuale) în contul lucrărilor deja efectuate de mediul de afaceri pentru ordonatorii de credite din administraţia centrală şi locală. De asemenea, aceste plăţi au condus la depăşirea prevederilor bugetare iniţiale pentru anul 2019 cu 4,95 mld lei la categoria cheltuielilor de capital.

În schimb cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 27,99 mld lei şi cu 10,43 mld lei mai reduse decât prevederile bugetare iniţiale pe anul 2019. Altfel, neimplementarea acestor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile s-a reflectat şi pe partea de venituri în nerealizarea sumelor rambursate de la Uniunea Europeană de 0,8 puncte procentuale din PIB.

Deteriorarea amplă a deficitului bugetului general consolidat în anul 2019 faţă de ţinta de 2,76% din PIB a fost determinată de majorarea programată a unor categorii de cheltuieli potrivit prevederilor legilor bugetare anuale aprobate la începutul anului 2019 fără acoperire în creşterea corespunzătoare a veniturilor bugetare sau economii substanţiale realizate la alte categorii de cheltuieli.

În raport cu prevederile iniţiale ale legilor bugetare anuale pentru anul 2019, se constată că avansul semnificativ al cheltuielilor bugetare programate de 2,5 puncte procentuale din PIB (de la 33,8% în 2018 la 36,3% din PIB anul trecut) îndreptat cu precădere către majorarea cheltuielilor de investiţii (1,29 puncte procentuale conducând la 4,89% din PIB în anul 2019) şi majorarea cheltuielilor de personal (1,0 puncte procentuale la 10% din PIB în anul 2019) a fost proiectat să fie acoperit de creşterea amplă a veniturilor bugetare (2,5 puncte procentuale din PIB, de la 31,0% în 2018 la 33,5% din PIB anul trecut) din surse cu un grad ridicat de incertitudine. În aceste condiţii, creşterea prognozată a veniturilor bugetare prin îmbunătăţirea colectării veniturilor fiscale (0,9 puncte procentuale), avansul încasărilor din contribuţii de asigurări sociale (1,2 puncte procentuale) şi al sumelor de la Uniunea Europeană (0,4 puncte procentuale) nu s-a materializat într-o proporţie covârşitoare.

Astfel, în raport cu proiecţiile iniţiale ale veniturilor bugetare se constată o abatere de 2,7 puncte procentuale din PIB a încasărilor totale la sfârşitul anului, din care 0,9 puncte procentuale corespunzătoare veniturilor fiscale, 0,8 puncte procentuale contribuţiilor de asigurări şi 0,9 puncte procentuale sumelor de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate. În acelaşi timp, cheltuielile bugetare totale au înregistrat în execuţie un nivel nominal apropiat de prevederile legale iniţiale (o nerealizare de doar 1 miliard lei) în contextul în care se constată că subfinanţarea cheltuielilor de asistenţă socială (0,3 puncte procentuale din PIB reprezentând pensii, alocaţii de stat pentru copii, indemnizaţii persoane cu handicap, indemnizaţii pentru persoanele aflate în concediu pentru creşterea copilului) şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii (0,3 puncte procentuale din PIB) au fost compensate de nerealizarea cheltuielilor de investiţii (0,7 puncte procentuale din PIB).

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:
buget,
execuţie,

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici