Curtea de Conturi: Portul Constanţa, performanţă sub potenţial

România nu a avut o strategie coerentă de dezvoltare a transporturilor navale, iar performanţele Portul Constanţa sunt sub potenţial, potrivit unui audit realizat de Curtea de Conturi a României care a vizat intervalul ianuarie 2016 – decembrie 2022

167 afișări
Imaginea articolului Curtea de Conturi: Portul Constanţa, performanţă sub potenţial

Curtea de Conturi: Portul Constanţa, performanţă sub potenţial

Potrivit unui comunicat al Curţii de Conturi, instituţia a emis mai multe recomandări în contextul misiunii de audit „Performanţa administrării infrastructurii portuare şi a conectivităţii Portului Constanţa la infrastructura naţională de transport rutier şi feroviar”. Misiunea de audit a avut loc în perioada 28 februarie 2023 - 8 decembrie 2023 şi a vizat intervalul ianuarie 2016 – decembrie 2022. Auditul s-a desfăşurat la principalele instituţii ale statului cu atribuţii în domeniul administrării şi gestionării infrastructurii portuare, precum şi infrastructurii rutiere şi feroviare care asigură conexiunea Portului Constanţa cu regiunile deservite, respectiv: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa (CNAPM CT), Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” S.A. (CN CFR) şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR).

„Potrivit concluziilor auditului, în perioada menţionată, România nu a avut o strategie coerentă de dezvoltare a transporturilor navale, care să asigure integrarea optimă a transportului naval cu alte moduri de transport. Demersurile întreprinse la nivelul României nu au fost eficace pentru dezvoltarea echilibrată a modurilor de transport şi pentru promovarea unor modalităţi de transport mai eficiente şi mai sustenabile. Activitatea CNAPM CT nu s-a desfăşurat într-un mediu stabil şi pe baza unor indicatori cheie de performanţă, adaptaţi specificului activităţii, care să asigure folosirea eficientă a resurselor şi implementarea unei strategii adecvate de dezvoltare pe termen lung a Portului Constanţa. În perioada auditată au avut loc numeroase schimbări în managementul companiei. Conducerea Companiei a fost asigurată preponderent de administratori şi directori provizorii, ale căror contracte de mandat/administrare nu au cuprins obiective şi criterii de performanţă care să facă posibilă monitorizarea eficientă a performanţei managementului de către autoritatea publică tutelară”, se arată în comunicat.

Conform acestuia, demersurile CNAPM CT pentru atragerea unor fluxuri suplimentare de mărfuri au fost numai parţial eficace, comparativ cu alte porturi din regiune.

România, sub media europeană a mărfii manipulate

Din punct de vedere al cantităţii de marfă manipulată, în perioada auditată, Portul Constanţa şi-a îmbunătăţit poziţia în topul porturilor europene care transportă anual peste un milion de tone de mărfuri. Cu toate acestea, România s-a situat sub media europeană din punct de vedere al cantităţii de marfă manipulată prin porturile maritime, deşi Portul Constanţa beneficiază de o poziţie geografică avantajoasă.

În ce priveşte traficul de containere, Portul Constanţa nu a reuşit să recâştige rolul de hub la Marea Neagră pentru mărfurile containerizate, deţinut anterior perioadei auditate: „Spre deosebire de Portul Constanţa, unele porturi europene au raportat creşteri substanţiale în ce priveşte traficul de containere. În acest context, începând cu anul 2018, Portul Constanţa şi-a pierdut poziţia în topul primelor 20 de porturi europene clasificate în funcţie de volumul containerelor manipulate”.

„Din punct de vedere al tarifelor aplicate la navele maritime, Portul Constanţa este competitiv faţă de porturile concurente de la Marea Neagră, dar nu este competitiv faţă de porturile de la Marea Adriatică. În acest context, în opinia echipei de audit, este necesară o analiză a politicii tarifare, precum şi a costurilor pe care se fundamentează valoarea tarifelor, în vederea creşterii atractivităţii şi competitivităţii portului, ca alternativă la rutele actuale de transport al mărfurilor”, arată reprezentanţii Curţii de Conturi.

Aceştia transmit că Terminalul de pasageri al Portului Constanţa a fost subutilizat în perioada auditată. Comparativ cu alte porturi europene, numărul pasagerilor care au făcut escală în Portul Constanţa a fost nesemnificativ şi a scăzut faţă de anul 2016, cu impact negativ asupra rezultatelor din această activitate.

„Compania are în administrare terenuri nevalorificate prin închiriere, dar şi terenuri nesistematizate, neincluse în circuitul economic. Acestea constituie un potenţial major de dezvoltare a Portului Constanţa, care ar putea contribui semnificativ la creşterea veniturilor companiei şi la consolidarea rolului strategic al portului în regiune, menţionează auditorii. În perioada auditată, gradul de realizare a investiţiilor nu a atins un nivel care să conducă la modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii învechite a Portului Constanţa şi, implicit, la creşterea atractivităţii şi competitivităţii portului. Cu excepţia anului 2022, CNAPM CT nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a utiliza peste 50% din veniturile proprii obţinute din exploatarea infrastructurii portuare pentru întreţinerea, repararea, modernizarea şi dezvoltarea acesteia”, se mai spune în comunicat.

Acesta arată că, începând cu anul 2022, după declanşarea războiului din Ucraina, s-a înregistrat o creştere a traficului de mărfuri din Portul Constanţa, accentuându-se necesitatea modernizării căilor de comunicaţii rutiere existente în incinta portului şi dezvoltării de noi obiective rutiere, care să acopere necesarul de infrastructură rutieră (drumuri, pasaje, parcări etc.) pentru satisfacerea cererii de transport şi fluidizarea traficului de marfă.

Potrivit auditorilor, pentru a se asigura eficacitatea investiţiilor în Portul Constanţa, creşterea atractivităţii şi competitivităţii acestuia, sunt necesare investiţii suplimentare în reţeaua de drumuri, căi ferate şi căi navigabile interioare.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici