Mario Draghi a venit la Timișoara cu același mesaj care a zguduit Bruxelles-ul: Europa nu mai poate crește cu reguli lente, piețe fragmentate și companii finanțate aproape exclusiv de bănci. Fostul șef al BCE cere integrare, piețe de capital mai puternice și decizii rapide, chiar și doar între statele care vor să meargă înainte.
Mario Draghi a folosit întâlnirea de la Timișoara cu antreprenori, oficiali și lideri din mediul economic pentru a repune pe masă problema centrală a Uniunii Europene: blocul comunitar are bani, companii, universități și talente, dar nu are suficientă viteză. Iar în competiția cu SUA și China, întârzierea se transformă în decalaj.
Fostul președinte al Băncii Centrale Europene a pledat pentru integrarea piețelor financiare, a sectoarelor industriale și a energiei. În opinia sa, Europa are nevoie de mai multă scară, mai puțină fragmentare și o capacitate mai mare de a finanța proiecte riscante, mai ales în tehnologie și AI.
„Oamenii din industrie înţeleg importanţa scalării”, a spus Draghi, potrivit informațiilor prezentate la eveniment. El a arătat că presiunea mediului privat ar putea forța, treptat, și liderii europeni să reducă birocrația și să accelereze integrarea piețelor.
Raportul Draghi, publicat în 2024, pleacă exact de la această problemă: Europa se confruntă cu o combinație periculoasă de productivitate lentă, costuri ridicate la energie, presiune demografică și competiție globală tot mai dură. Comisia Europeană notează că tranzițiile verde și digitală cer investiții și inovare la un nivel fără precedent.
Una dintre ideile susținute de Draghi este flexibilizarea deciziilor europene. Dacă unanimitatea blochează reformele, anumite proiecte ar putea fi aplicate de grupuri de state dispuse să avanseze, după modelul monedei euro, care a pornit inițial cu un număr mai mic de țări.
Draghi a evitat să spună direct dacă România ar trebui sau nu să adopte euro, dar a sugerat că beneficiile monedei unice vor deveni mai evidente pentru statele membre care încă nu au intrat în zona euro.