Demiterile de la Transelectrica au costat statul milioane de euro. Clauze ilegale girate de Guvern

Raportul – analizat de Economedia – susține că Secretariatul General al Guvernului, instituția care reprezenta statul ca acționar majoritar al Transelectrica, a acceptat introducerea în contractele conducerii a unor prevederi care trimiteau eventualele litigii la Curtea de Arbitraj de la Viena, deși legislația privind guvernanța corporativă și actul constitutiv al companiei nu permiteau acest lucru.

Despăgubiri de milioane de euro

Problemele au început în iunie 2021, în perioada guvernului condus de Florin Cîțu. Membrii Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, numiți în 2020 pentru mandate de patru ani, au fost revocați înainte de termen și înlocuiți cu persoane numite provizoriu. La doar o zi distanță, noul Consiliu de Supraveghere a schimbat și Directoratul companiei, care avea, de asemenea, mandate complete de patru ani.

Foștii șefi au contestat deciziile la Curtea de Arbitraj de la Viena – tribunalul comercial internațional prevăzut în contractele lor – și au câștigat procesele.

Potrivit raportului, Transelectrica a fost obligată să plătească despăgubiri și bonusuri de milioane de euro. Numai în 2024, compania a achitat peste 30 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 6 milioane de euro, reprezentând salarii și compensații obținute în instanță de foștii directori și membri ai conducerii revocați înainte de finalul mandatelor.

Cum și-a slăbit statul propria apărare la Viena

Inspectorii Corpului de Control spun că unul dintre cele mai importante motive pentru care compania a pierdut litigiile a fost chiar modul în care statul și-a construit apărarea. În aceeași zi în care acționarii au aprobat descărcarea de gestiune pentru activitatea conducerii din 2020 – ceea ce înseamnă practic că au confirmat că și-a îndeplinit corect atribuțiile – aceiași membri ai Consiliului de Supraveghere au fost revocați pe motiv că ar fi prezentat situații financiare eronate.

Contradicția evidentă dintre cele două decizii a fost unul dintre argumentele care au cântărit la Viena, unde judecătorii arbitrali au concluzionat că revocarea s-a făcut fără o cauză justificată.

Clauze de neconcurență peste limitele legii

De asemenea, în contractele de mandat au fost introduse clauze de neconcurență care le garantau membrilor conducerii bani suplimentari la plecarea din funcție. Deși legislația aplicabilă companiilor de stat nu permite astfel de compensații, acestea au fost acceptate și semnate de reprezentanții statului.

Același sistem a fost aplicat atât pentru membrii Consiliului de Supraveghere, cât și pentru Directorat. La încetarea mandatelor, aceștia au primit compensații financiare care depășeau mult limitele prevăzute de lege.

Interimatul care a blocat evaluarea conducerii

După schimbările din 2021, Transelectrica a fost condusă timp de aproape 18 luni de șefi interimari, fără selecții permanente și fără un plan clar de administrare, deși legea obliga compania să organizeze rapid proceduri de selecție pentru numiri permanente.

Practic, menținerea conducerii în regim provizoriu a permis evitarea criteriilor stricte de performanță, persoanele numite temporar neputând fi evaluate pe baza unor indicatori clari.

Prejudiciu pierdut din cauza termenelor ratate

Raportul semnalează și alte probleme. Una dintre ele vizează filiala SMART SA, de la care Transelectrica ar fi trebuit să recupereze un prejudiciu de peste 11 milioane de lei, stabilit de Curtea de Conturi. Acțiunile în instanță au fost însă formulate greșit sau după expirarea termenelor de prescripție, ceea ce a făcut imposibilă recuperarea banilor.

Bonusuri și prime fără legătură cu performanța

Inspectorii au identificat și bonusuri acordate prin mecanisme considerate netransparente. Între 2013 și 2017, o parte din conducere ar fi beneficiat de un sistem de recompense bazat pe evoluția acțiunilor companiei la bursă, denumit OAVT – Opțiuni pe Acțiuni Virtuale. Practic, bonusurile erau calculate în funcție de prețul acțiunilor, nu de performanța efectivă a companiei sau de eficiența sistemului energetic.

Ulterior, între 2021 și 2022, au fost acordate prime speciale fără evaluări de performanță și fără ca aceste beneficii să fie prevăzute în contractele de muncă.

Statul, împotriva recuperării prejudiciilor

În decembrie 2025, Consiliul de Supraveghere al Transelectrica a propus recuperarea prejudiciilor de zeci de milioane de lei provocate companiei prin demiterile din 2021, prejudicii constatate și de Curtea de Conturi. Propunerea viza tragerea la răspundere a instituțiilor și persoanelor implicate în revocarea conducerii companiei, însă a fost respinsă de acționari, inclusiv de Secretariatul General al Guvernului (SGG), acționarul majoritar al Transelectrica.

Nota de plată, la consumatori

Ulterior, în ianuarie 2026, reprezentanții statului în acționariatul Transelectrica și-au schimbat poziția și au votat pentru inițierea procedurilor de tragere la răspundere.

Raportul nu precizează însă cine ar urma să răspundă concret pentru pierderile produse și nici cum vor fi recuperate sumele plătite de Transelectrica, costuri care ajung în final în facturile consumatorilor”.

Potrivit Guvernului, raportul Corpului de Control a fost trimis către „instituțiile cu competențe specifice”.