Domeniul în care activează cele mai multe firme înfiinţate între 2013-2017. Creşterea consumului atrage românii să deschidă afaceri în acest sector

IMM-urile, buticurile alimentare, magazinele de cartier şi cele din centrele comerciale, alături de service-urile auto, au ajuns să reprezinte cele mai multe afaceri deschise în intervalul 2013-2017, potrivit analizei.

Cele mai multe firme înfiinţate în perioada 2013-2017 au comerţul drept principal domeniu de activitate. O evoluţie semnificativă o înregistrează şi service-urile auto, mai ales că numărul maşinilor second-hand a crescut în România.

În primele nouă luni din 2017 au fost deschise aproape 22.551 de firme în comerţ şi reparaţii auto, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Per ansamblu, 32,5% din IMM-urile din România îşi desfăşoară activitatea în aceste domenii, în timp ce media europeană este de 28-30%.

Topul domeniilor investiţionale în sectorul IMM-urilor este completat de activităţile profesionale (11,4%), construcţii (9,8%), industria prelucrătoare (8,9%) şi transport şi depozitare (8%).

În România erau înregistrate, la finalul anului 2016, 671.040 de IMM-uri, cu peste 50.000 mai multe decât în anul precedent. Afacerile acestora au crescut în ultimii ani, de la 621,1 miliarde de lei în 2013 la 713,3 miliarde de lei în 2016.

Firmele mijlocii raportau afaceri de 233 de miliarde de lei, firmele mici de 267 de miliarde de lei, în timp ce microîntreprinderile aveau o cifră de afaceri de 212 miliarde de lei.

„Interesant este că cele mai multe firme nou înfiinţate sunt microîntreprinderi, care au ajuns să reprezinte 97,8% din totalul IMM-urilor. Vârsta medie a celor care deschid astfel de afaceri este în jur de 44 de ani, iar cele mai multe afaceri au legătură cu comerţul, principalul motor economic”, spun analiştii.

Rezultatul net al microîntreprinderilor (diferenţa dintre profitul net şi pierderea netă) a trecut de la pierderea de 7,54 miliarde de lei din 2013 la plusul de 11 miliarde de lei din 2016. Întreprinderile mici şi mijlocii au raportat, de asemenea, un rezultat net pozitiv în 2016, de 11,09 miliarde de lei respectiv 8,89 miliarde de lei.

Din punct de vedere geografic, cele mai multe IMM-uri au fost înfiinţate, în ultimii ani, în Capitală, acolo unde şi comerţul este la cel mai ridicat nivel, potrivit analizei.

Afacerile celor 167.080 de firme înmatriculate în Bucureşti-Ilfov, la nivelul anului 2016, au depăşit nivelul de 232 de miliarde de lei, cu o medie, per companie, de 1,4 milioane de lei. Firmele din Capitală aveau şi cei mai mulţi angajaţi, 836.000.

Urmează zona de Nord-Vest, acolo unde afacerile celor 99.393 de IMM-urilor (456.000 de angajaţi) au fost de peste 94 de miliarde de lei, şi zona de Centru, unde cifra de afaceri cumulată a celor 76.810 companii a depăşit 83 de miliarde de lei.

Cele mai mici afaceri au fost înregistrate în regiunea Sud-Vest Oltenia, de 35 de miliarde de lei, acolo unde activează, de altfel, şi cele mai puţine IMM-uri din ţară (49.084 de firme cu 209.000 de angajaţi).

Analiştii KeysFin trag un semnal de alarmă privind pericolul enclavizării economice. „Avem Bucureştiul şi câteva oraşe mari în care economia creşte, în timp ce alte zone rămân în urmă, iar pericolul enclavizării economice este unul real. Mişcările masive de locuitori din ultimii ani, în special către Bucureşti, Cluj, Sibiu şi alte oraşe importante, au făcut ca multe zone din ţară să fie în pericol de faliment economic, lipsa forţei de muncă şi scăderea abruptă a investiţiilor fiind de natură să determine grave probleme sociale”, spun aceştia.

Comerţul, sectorul cel mai dinamic al economiei, înregistrează cele mai mari datorii. IMM-urile din acest sector raportau la nivelul anului trecut datorii de 143 de miliarde de lei (21% din totalul datoriilor IMM-urilor), urmate de cele care activează în construcţii (120,9 miliarde lei), industria prelucrătoare (113,7 miliarde lei), tranzacţiile imobiliare (71,8 miliarde lei) şi agricultură (43,1 miliarde lei), potrivit analizei.

Cele mai multe firme cu datorii erau din sectorul celor mici (60,75%), urmate de microîntreprinderi (20,65%) şi companiile mijlocii (18,61%).

În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, conform analizei, 75% din firmele din economia românească apelând la această soluţie.

Peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale la nivelul anului trecut.

Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 de miliarde de lei).

Perioada medie de încasare a creanţelor era de 95 de zile în 2016, în timp ce perioada medie de plată a datoriilor curente se situa la nivelul de 176 de zile.

KeysFin este o companie care oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector.

Citeşte şi: Criza din Germania privind formarea guvernului afectează EURO

Citeşte şi: Toma Petcu: Sistemul energetic a fost sever neglijat în ultimii ani, dar suntem pregătiţi pentru iarnă. Nu avem semnale că ar trebui să crească tarifele la energie, ar putea chiar să scadă

Citeşte şi: Relocarea Agenţiei Europene a Medicamentului va fi decisă luni, în urma unui vot secret. Noul oraş, selectat pe criterii politice / România, cu Bucureştiul, printre cele 19 state concurente