Dumitru: Codul Fiscal propune stimuli puternici pe partea de cerere. Apar dezechilibre din nou

România are nevoie mai degrabă de stimuli de relaxare fiscală pe parte de ofertă, prin reducerea CAS, nu de stimularea puternică a cererii prin tăierea TVA şi accizelor, care va aduce noi dezechilibre în economie, afirmă Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

345 afișări
Imaginea articolului Dumitru: Codul Fiscal propune stimuli puternici pe partea de cerere. Apar dezechilibre din nou

Dumitru: Codul Fiscal propune stimuli puternici pe partea de cerere. Apar dezechilibre din nou (Imagine: Silviu Matei/Mediafax Foto)

"Venim cu stimuli foarte puternici, vorbim de reducere de şase puncte procentuale de TVA în doi ani şi de 20% reduceri de accize, deci un stimul foarte puternic pe parte de cerere, fără a fi însoţit de stimuli pe parte de ofertă. Dacă ne uităm la estimările BNR legate de excesul de cerere, vedem că în condiţiile actuale excesul acesta de cerere, care este de fapt deficit de cerere în prezent, deci suntem cu creştere economică sub potenţial, se va închide probabil la sfârşit de 2016. Deci dacă noi venim în 2016 cu stimuli foarte puternici pe parte de cerere, fără stimuli pe parte de ofertă, care oricum se văd întârziat în economie, s-ar putea să avem o problemă, şi anume să constatăm că avem un exces de cerere care alimentează din nou dezechilibre în economie", a declarat Dumitru marţi la o conferinţă pe tema aderării la zona euro, organizată la Camera de Comerţ şi Industrie a României.

El a arătat că România a mai văzut "acest film", în care a fost stimulată partea de cheltuieli înainte de criză, cu creşteri puternice ale salariilor şi pensiilor, care au creat un exces mare de cerere, fără stimuli serioşi pe parte de ofertă.

"Noi avem nevoie mai degrabă în momentul de faţă de stimuli pentru creştere economică potenţială. Or, la nivel de stimuli fiscali, are sens să ne gândim că reduceri de taxe indirecte creează creştere economică sănătoasă pe termen lung? Literatura de specialitate şi un studiu publicat de FMI în octombrie anul trecut arată că nu prea e adevărat şi anume că reduceri de taxe indirecte (TVA şi accize) se văd mai degrabă pe cerere", a punctat Dumitru.

Economistul a atras atenţia că, pentru o creştere economică sustenabilă, necesară şi pentru aderarea la zona euro, este nevoie de stimularea ofertei, prin reducerea contribuţiilor de asigurări sociale.

Dumitru a arătat că au existat doar discuţii "informale şi destul de succinte" ale Consiliului Fiscal cu reprezentanţii Finanţelor pe baza proiectului noului Cod Fiscal.

El a menţionat că organizaţia pe care o conduce va formula în perioada imediat următoare o opinie pe această temă, deocamdată aflându-se în etapa colectării de date, întrucât Codul Fiscal a fost rescris în totalitate, modificările se regăsesc "de sus până jos".

"Sunt foarte multe aspecte care trebuie lămurite. La prima citire, fără calcule foarte sofisticate, cred că discutăm de un efect foarte optimist, adică efectele pozitive pe care se mizează sunt foarte optimiste. Dacă ne uităm la 2016, tot pachetul înseamnă o reducere a veniturilor bugetare de 16 miliarde lei, din care se mizează că circa 10 miliarde lei se reîntorc în taxe şi impozite tot în 2016. La prima vedere, fără să fac niciun calcul, mi se pare mai mult decât optimist", a menţionat preşedintele Consiliului Fiscal.

Calculele care stau la baza măsurilor propuse de relaxare fiscală se bazează pe o creştere economică cu 1,7 puncte peste scenariul de bază, respectiv de 4,7%.

"Credeţi că poate fi realist ca România să crească la anul cu 5% fără să-şi creeze dezechilibre în economie? Mie nu prea mi se pare", a mai spus Dumitru.

El a arătat că, pentru aderarea la zona euro, economia românească trebuie să aibă un avans anual de 4%, în medie, în următorii ani, dar a precizat că acest ritm poate fi păstrat 1-2 ani, întrcât dacă "se forţează motoarele" vor reapărea problemele deficitului de cont curent, riscurile inflaţioniste, dezechilibre acumulate din nou în economie.

"Nouă ne trebuie o creştere mare şi sustenabilă în acelaşi timp. (...) Trebuie să avem o dezbatere în care să vedem ce vrem să stimulăm, care sunt priorităţile în România, unde vrem să ajungem, cum vrem să arate ţara peste 15-20 de ani, dacă vrem să intrăm în zona euro. În consecinţă trebuie să ne gândim cum stimulăm munca, consumul, sunt decizii foarte importante. Deocamdată, nu am găsit o soluţie miraculoasă prin care, peste noapte, să le reducem pe toate, de sus până jos (taxele - n.r.). Deschidem mult prea multe fronturi, în loc să ne concentrăm pe ce este prioritar. Pentru mine este stimularea muncii, iar aici prioritar ar trebui să fie reducerea CAS", a conchis Dumitru.

Şi Fondul Monetar Internaţional a atras atenţia că măsurile de relaxare fiscală incluse în noul proiect de Cod Fiscal trebuie analizate cu grijă pentru o mai bună înţelegere a modului în care pot fi atinse ţintele de deficit fiscal ale României.

"Tăierile de taxe propuse vor trebui analizate cu grijă pentru o mai bună înţelegere a modalităţii în care pot fi atinse obiectivele de deficit fiscal. FMI este pregătit să discute propunerile cu Guvernul", a declarat un purtător de cuvânt al FMI, răspunzând unei întrebări MEDIAFAX pe tema măsurilor incluse în proiectul de Cod Fiscal şi dacă acestea ar putea periclita acordul de împrumut dintre România şi FMI.

Proiectul noului Cod Fiscal, prezentat miercurea trecută de Guvern, include, printre altele, reducerea, începând cu anul viitor, a TVA cu patru procentuale, de la 24% la 20%, nivelul TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază urmând să scadă la 9%, reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul Cod Fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei în patru ani, însă jumătate din sumă va fi recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor Guvernului.

Scenariul publicat în nota de fundamentare a proiectul de Cod Fiscal arată un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei în 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scăderea TVA. Tot pentru anul viitor, Guvernul se aşteaptă la o scădere a încasărilor din accize cu 2,8 miliarde lei, ca urmare directă a reducerii nivelului de accizare propus pentru benzină, motorină, bere şi băuturi alcoolice, precum şi al eliminării accizelor la cafea, blănuri şi bijuterii, concomitent cu o devansare a calendarului de creştere a accizelor la tutun.

Eliminarea impozitului pe construcţiile speciale (taxa pe stâlp) va duce la un minus bugetar de mai mult de 1 miliard de lei. Într-o altă prezentare a măsurilor fiscale propuse, efectul brut al măsurii se cifrează la 1,6 miliarde lei.

Guvernul estimează că în urma măsurilor aplicate vor fi recuperate în următorii trei ani venituri de 16,67miliarde lei, din care 9,45 miliarde lei în 2016, 3,75 miliarde lei în 2017 şi 3,47 miliarde lei în 2018.

De asemenea, autorităţile estimează un plus de creştere economică din măsurile de relaxare fiscală faţă de prognozele actuale de 1,7 puncte procentuale în 2016, 0,6 puncte în 2017, 0,7 puncte în 2018 şi 0,5 puncte în 2019.

Potrivit acestui scenariu şi estimărilor oficiale, România ar urma să înregistreze o creştere economică de 4,7% anul viitor, 3,9% în 2017 şi 4,2% în 2018.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici