FMI recunoaşte că aplicarea reformei este riscantă

"Mai multe dintre remediile fiscale propuse de autorităţi - precum reducerea personalului din sectorul public şi contolul mai strâns al cheltuielilor curente atât în cazul guvernului central, cât şi la nivelul entităţilor descentralizate - s-ar putea dovedi dificile din punct de vedere politic. Relansarea lentă a producţiei şi creşterea şomajului ar putea de asemenea intensifica tensiunile sociale, amplificând riscul apariţiei unei reacţii antagonice a populaţiei faţă de ajustările fiscale", se arată într-un raport al FMI privind acordul stand-by cu România.

Sectorul bancar continuă să fie un factor de vulnerabilitate, din cauza creşterii continue a creditelor neperformante, care apasă pe capital şi lichiditate şi descurajează băncile în reluarea creditării economiei reale, notează Fondul.

FMI face referire în rapot şi la deficienţele legii salarizării unitare.

"Deşi s-au înregistrat progrese în privniţa reformelor structurale, autorităţile trebuie să abordeze deficienţele legii salarizării unitare printr-o legislaţie ulterioară de implementare, dar şi să urmărească îndeaproape progresul legii răspunderii fiscale şi al reformei pensiilor", se spune în document.

Fondul Monetar Internaţional remarcă totodată îmbunătăţirea condiţiilor economice globale şi stabilizarea situaţiei politice din România.

Pentru a atinge obiectivul de deficit bugetar convenit cu FMI pentru acest an, Guvernul trebuie să aplice ajustări fiscale în cuantum echivalent cu 2,5% din PIB, majoritatea pe partea de cheltuieli publice.

Printre măsurile luate în calcul sau deja introduse de Guvern în vederea reducerii cheltuielilor bugetare se numără îngheţarea salariilor din sectorul public, reducerea personalului bugetar şi îngheţarea pensiilor.