Ilie Bolojan: „Sistemul energetic nu are probleme de funcționare”. Premierul interimar le-a mulțumit românilor care și-au redus consumul și celor care au livrat din baterii de stocare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Ilie Bolojan a explicat că deficitul creat prin închiderea și a celei de-a doua unități a Centralei nucleare de la Cernavodă – cu o capacitate instalată de 700 MW, adică aproximativ 10% din producția națională va fi acoperit din surse solare și eoliene, din deschiderea capacității de la Rovinari, din importuri și din uzinarea hidrocentralelor.

• Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor, prima dată în 23 de ani din acestă cauză.
• Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.
• România este în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă din cauza debitului redus al Dunării, care a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia națională.

Cum poate România ieși din criza energetică? Bolojan: „E nevoie de un pact politic” | Soluțiile propuse

Bolojan: Sistemul energetic este stabil, după închiderea reactorului 2 de la Cernavodă / Va fi un grup interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2

„Așa cum știți, pe fondul scăderii debitelor Dunării, ieri a fost scos din producție și grupul 2 de la Cernavodă, prin urmare cei 600 MW pe care îi pierdem din componenta de producție urmează să fie înlocuiți și, împreună cu Dispecerul Energetic Național, am luat măsuri pentru a asigura funcționarea normală în condiții de criză a sistemului energetic, acest deficit suplimentar urmând să fie acoperit din componenta de fotovoltaic și de eolian, din intrarea în producție, începând de săptămâna viitoare, a grupului în rezervă de la Rovinari, ceea ce va acoperi aproape jumătate din acest deficit, din importuri și din uzinarea suplimentară de către hidrocentralele din România gestionate de Hidroelectrica”, a declarat Ilie Bolojan.

„Din toate datele pe care le avem, sistemul nu are probleme de funcționare și folosesc acest prilej să le mulțumesc tuturor celor care au participat la aceste eforturi, inclusiv românilor care au consumat cu măsură energia electrică în perioada de seară și tuturor celor care, prin sistemele de stocare pe care le gestionează, au injectat cantități importante de energie în orele în care consumul este mai mare”, a spus premierul interimar.

Vârful de consum prognozat pentru joi – ziua în care România a rămas fără energie nucleară pentru prima dată în 23 de ani din cauza debitelor extrem de reduse ale Dunării – a fost departe de a fi atins, conform cifrelor oficiale consultate de Mediafax, publicate pe platforma de transparență a rețelei europene a operatorilor de sistem și de transport a energiei electrice (ENTSO-E)

Consumul maxim estimat de specialiștii Transelectrica pentru joi, o zi mai puțin caniculară decât precedentele, a fost de 6.920 MW, prevăzut pentru ora 19:45, când cei mai mulți români ajung acasă își pornesc electrocasnicele. Datele de pe platforma ENTSO-E arată însă că românii au consumat la acea oră 6.634 MW, adică mai puțin cu 286 MW decât nivelul maxim, cantitate care înseamnă aproximativ 40% din puterea instalată a unui reactor de la Cernavodă. Mai mult, datele ENTSO-E arată că, exceptând o oră, între 11:30 și 12:30, de oprirea totală a Unității 2 (ora 10:53), românii au avut un consum mai redus decât prognozele, chiar cu aproape 600 MW mai puțin, la ora 14:45.

La ora 22:023, consumul României era de 6.316 MW, iar producția, de 4.469 MW, ceea ce înseamnă că importurile erau de 1.846 MW. Producția hidrocentralelor, cu un rol major în echilibrarea sistemului, a fost crescută și a ajuns la aproape o treimi, iar instalațiile de stocare au virat aproape 9% din total.

În ceea ce privește instalațiile de stocare, acestea sunt, în esență, baterii care sunt încărcate atunci când consumul este mic – din producție proprie din surse regenerabile sau direct din sistem – și sunt descărcate în sistem atunci când este nevoie de un reglaj secundar al Sistemului Energetic Național (SEN).

În prezent, așa cum arată cifrele de pe site-ul Transelectrica, sunt în funcțiune 50 de grupuri de stocare, unele de sine stătătoare (stand alone – n.r), care se încarcă din sistem în momentele propice, alte în cadrul unor centrale mixte, care stochează ceea ce produc.

Capacitatea instalată în stocare este de 989 MW în prezent, ceea ce înseamnă de 7,2 ori mai mare decât în martie 2025.

Știre în curs de actualizare.