INS: Aproape 60.000 de locuri de muncă au fost vacante în 2016, în creştere cu 10.000 faţă de 2015

Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), în anul 2016, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în administraţia publică (3,73%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,68%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste 25% din numărul total al locurilor de muncă vacante (15.800 de locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 1,37%.

La polul opus, cele mai mici valori atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţile din industria extractivă (0,19%, respectiv 100 de locuri vacante).

Sectorul bugetar a însumat peste o treime din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţia publică (9.700 de locuri vacante), urmată de sănătate şi asistenţă socială (8.500 de locuri vacante), respectiv învăţământ (2.500 de locuri vacante).

Prin comparaţie cu anul precedent, în majoritatea activităţilor economice s-au înregistrat creşteri ale ratei şi numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante.

Cele mai relevante creşteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în sănătate şi asistenţă socială (+0,55 puncte procentuale) şi în administraţie publică (+0,50 puncte procentuale), iar uşoare diminuări ale indicatorului s-au înregistrat doar în alte activităţi de servicii (-0,08 puncte procentuale), agricultură, silvicultură şi pescuit (-0,07 puncte procentuale), respectiv distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-0,05 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, activităţile economice din industria prelucrătoare (+2.100 locuri vacante), respectiv sănătate şi asistenţă socială (+2.000 de locuri vacante) au cunoscut cele mai semnificative creşteri, precizează INS.

Doar în distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, respectiv în agricultură, silvicultură şi pescuit s-au înregistrat scăderi foarte mici de sub 30 de locuri vacante.

În anul 2016, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei cât şi al numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a constatat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (1,78% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 17.700 de locuri vacante).

La polul opus, cu cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată, s-au regăsit ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (0,58% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 100 de locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori - grupa majoră 1 (0,87% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 2.700 de locuri vacante).

Comparativ cu anul 2015, toate grupele majore de ocupaţii au înregistrat creşteri ale ratei şi numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante.

Astfel, cele mai importante creşteri atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (+0,26 puncte procentuale, respectiv +3.100 de locuri vacante), de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (+0,25 puncte procentuale, respectiv +2.000 de locuri vacante), respectiv de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (+0,23 puncte procentuale, respectiv +1.400 de locuri vacante).

În profil teritorial, în anul 2016, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunile Vest (1,84%), respectiv Bucureşti-Ilfov (1,57%), conform sursei citate.

În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forţă de muncă salariată în regiunea Bucureşti-Ilfov (16.000 de locuri vacante), care a reprezentat puţin peste o pătrime din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga ţară. Regiunile Vest (8.900 de locuri vacante), respectiv în Nord-Vest (8.600 de locuri vacante) au însumat aproape 30% din numărul total al locurilor de muncă vacante.

La polul opus, atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cele mai scăzute valori le-a cunoscut regiunea Sud-Vest Oltenia (0,51%, respectiv 1.900 de locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (0,94%, respectiv 4.500 de locuri vacante), care împreună deţin circa 10% din totalul locurilor de muncă vacante.

Comparativ cu anul precedent, în toate regiunile de dezvoltare atât rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante au cunoscut exclusiv creşteri.

Astfel, în ceea ce priveşte rata medie anuală a locurilor de muncă vacante cele mai relevante creşteri s-au înregistrat în regiunea Sud-Est (+0,34 puncte procentuale), respectiv Bucureşti- Ilfov (+0,31 puncte procentuale). Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai importante creşteri în aceleaşi două regiuni, însă pe primul loc s-a situat regiunea Bucureşti-Ilfov (+3.600 de locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (+ 1.700 de locuri vacante).