INTERVIU | Corina Creţu: Iniţiativa celor Trei Mări poate reduce decalajele dintre Est şi Vest. Am putea face studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana până în 2020, dacă am avea voinţă politică | VIDEO - Mediafax

INTERVIU | Corina Creţu: Iniţiativa celor Trei Mări poate reduce decalajele dintre Est şi Vest. Am putea face studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana până în 2020, dacă am avea voinţă politică | VIDEO

Comisarul european pentru Politici Regionale Corina Creţu vorbeşte într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX şi MAS despre relaţiile dintre Est şi Vest, problemele de infrastructură, finanţările acordate de Uniunea Europeană şi realizarea unor proiecte majore.

3336 afişări

Imaginea articolului INTERVIU | Corina Creţu: Iniţiativa celor Trei Mări poate reduce decalajele dintre Est şi Vest. Am putea face studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana până în 2020, dacă am avea voinţă politică | VIDEO

INTERVIU | Corina Creţu: Iniţiativa celor Trei Mări poate reduce decalajele dintre Est şi Vest | VIDEO

Comisarul european Corina Creţu a mai vorbit în interviul acordat cu câteva ore înainte de începerea summitului Iniţiativei celor Trei Mări şi despre preluarea de către România a preşedenţiei Consiliului Uniunii Europene.

VIDEO Interviu Corina Creţu - prima parte:

VIDEO Interviu Corina Creţu - partea a doua:

 

VIDEO Interviu Corina Creţu - partea a treia:

Prezentăm textul integral al interviului acordat agenţiei MEDIAFAX şi Monitorului Apărării şi Securităţii (MAS) de către comisarul european pentru Politici Regionale Corina Creţu.

Reporter: Multumesc că aţi răspuns invitaţiei noastre şi ne acordaţi acest interviu. Peste puţin timp începe summitul Iniţiativei celor Trei Mări. Până acum Comisia Europeană a avut o atitudine rezervată faţă de această iniţiativă. De data aceasta participaţi dumneavoastră, participă dl. Juncker, exită o schimbare de percepţie asupra summitului, cum îl vede Comisia Europeană?

Corina Creţu: Prezenţa preşedintelui Juncker în primul rând dar şi a mea, la invitaţia preşedintelui Iohannis la acest summit, la acest eveniment important, arată, cred, de la sine importanţa şi aprecierea pe care Comisia Euopeană o dă acestei iniţiative. Nu este vorba de o rezervă pe care până acum Comisia Europeană ar fi avut-o, ci ne gândim la faptul că acest concept nu se dezvoltase.

Abia acum este a treia ediţie şi ştim exact despre ce este vorba, ştim exact că este vorba de o iniţiativă proactivă, un demers proactiv în interiorul Uniunii Europene, convergent cu direcţiile şi cu acţiunile Uniunii Europene şi, sigur, Comisia Europeană, prin prezenţa preşedintelui Juncker, încurajează acest demers, pentru că până la urmă şi eu, dar şi comisarul pentru politică regională nu putem decât să salutăm orice formă de cooperare care contribuie la dezvoltarea regională şi la reducerea decalajelor interne, a discrepanţelor.

Tocmai am văzut că iniţiativa celor Trei Mări are acest potenţial de a contribui la reducerea decalajelor. Practic, acest summit este primul în care se doreşte realizarea unor proiecte concrete, cel puţin anunţarea unor proiecte concrete, a unei liste de proiecte majore de interconectare în domeniul energiei, transporturilor şi digital, lucru care sunt esenţiale pentru reducerea decalajelor.

Ca să vă dau un exemplu, în domeniul transporturilor pe aceeaşi distanţă timpul este de două ori mai mare în Europa Centrală şi de Est decât în Europa de Vest. Cred că este în interesul tuturor de a întări cooperarea şi de a concretiza astfel de proiecte.

Reporter: Una dintre temele întâlnirii este înfiinţarea unui fond de investiţii al iniţiativei în valoare de 100 de miliarde de euro. Va fi finanţat de băncile din zonă, dar voiam să vă întreb dacă se va implica şi Comisia în operaţionalizarea, sau, ulterior, în finaţarea proiectelor ce vor fi propuse.

Corina Creţu: Este vorba de proiecte majore, foarte scumpe, şi este nevoie atât de fonduri europene, statele membre sunt chemate să considere dacă pot utiliza aceste fonduri europene în proiecte transnaţionale, şi, de asemenea, este implicat şi sectorul privat. Avem de asemenea din partea Uniunii Europene un mecanism care se numeşte „Connecting Europe Facility”, mecanismul de conectare a Europei, este unul dintre instrumentele esenţiale de finanţare prin care UE sprijină investiţiile în domeniile transport, energetic şi digital.

Ştiţi că printre cele nouă coridoare care sunt la ora actuală în Uniunea Europeană cinci traversează regiunea celor trei mări, este vorba de Marea Baltică, Marea Nordului, coridorul mediteranean, inclusiv coridorul Dunării, est-mediteranean, deci acest lucru demonstrează importanţa strategică acordată de UE acestei regiuni, dar, pe de altă parte, este evident că resursele naţionale, nici chiar împreună cu fondurile europene, nu sunt suficiente.

De aceea se organizează, în marja summitului, acest business forum, al oamenilor de afaceri, pentru a discuta împreună în ce măsură îşi pot pune resursele pentru a sprijini aceste proiecte.

Aş mai vrea să subliniez importanţa proiectului de conectivitate în domeniul energiei, proiectul BRUA, un proiect transfrontalier care va conecta infrastructura de transport de gaze din Bulgaria către Austria, prin România şi Ungaria. Este foarte important, pentru că vorbim de diversificarea resurselor energetice, de o zonă strategică, obiectivul fiind acela de a diversifica resursele energetice care alimentrează ţările din Uniunea Europeană. Şi aici Uniunea Europeană contribuie cu fonduri, dar care trebuie să fie completate la nivel naţional. Şi, aşa cum spuneam, presiunea asupra bugetelor naţionale este foarte mare, în ceea ce priveşte latura socială, deci este evident că fără componenta privată este mult mai greu.

Reporter: Faţă de proeictele pe care le derulează în mod obişnuit autorităţile vor fi puse în faţa unor situaţii de anvergură foarte mare, a unor proiecte extrem de importante - o autostradă care să străbată Europa de la Nord la Sud, o cale ferată de asemenea, şi altele de acest fel. Vorbeaţi zilele trecute de nevoia de proiecte mature, şi aş vrea să vă întreb dacă autorităţile au nu neapărat competenţa dar abilitatea de a se implica în astfel de proiecte astfel încât acestea să şi fie realizate?

Corina Creţu: Sigur, am fost în ţară împreună cu comisarul pentru agricultură Phil Hogan şi pe bună dreptate interesul s-a axat asupra reţelei de transport. Eu cred că ceea ce am spus legat de Sebeş - Turda, Piteşti - Sibiu, legătura cu Moldova, toate aceste lucruri sunt esenţiale nu numai pentru Europa, dar şi pentru România. În ceea ce priveşte Sibiu - Piteşti, este un proiect întârziat, din punctul nostru de vedere nu poate fi începută construcţia mai devreme de 2019 şi este un proiect fanion pentru Uniunea Europeană, pentru că aşa cum spuneaţi, conectează de la Nord la Sud, de la Rotterdam la Constanţa, întreaga Uniune Europeană.

Este tronsonul lipsă, de altfel, singurul tronson lipsă dintre Rotterdam şi Constanţa.

De accea am spus că trebuie accelerate pregătirile, pentru că din păcate ne aflăm în faza studiilor de fezabilitate de mulţi ani şi au început lucrările pe tronsonul 1 şi 5 fără a se obţine avizul de mediu, fapt care a fost criticat de către comisie, pentru că în funcţie de avizul de mediu vom şti dacă vom putea finanţa sau nu aceste tronsoane. Tronsoanele doi, trei şi patru sunt cu atât mai dificile pentru pentru că traversează direct munţii. De asemenea, ne-am oferit, pentru că avem banii, a realiza studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana, este un proiect foarte mare, greu, care nu poate fi realizat peste noapte. Noi am putea să realizam studiul de fezabilitate până în anul 2020 dacă am avea voinţa politică şi am colabora foarte bine şi începerea construcţiei din 2021.

Ar fi o chestiune simbolică în anul centenarului de a se angaja această investiţie, am văzut că Guvernul a anunţat că doreşte să realizeze acest proiect prin parteneriat public- privat.

Este dreptul suveran al oricărei ţări să realizeze în ce mod doreşte, Comisia nu este confortablă cu această abordare, pentru că din punctul nostru de vedere, aceasta înseamnă o deprioritizare a investiţiei.

Dar, aşa cum spuneam, interesul meu este să facem paşi înainte şi, din acest punct de vedere, lucrăm cu autorităţile române, suntem la dispoziţia autorităţilor române, dorim să acordăm mai multă asistenţă tehnică pentru realizarea proiectelor şi sper să se facă paşi înainte într-un domeniu unde lucrurile uneori stagnează din cauze externe. Am inaugurat de pildă, în Grecia, autostrada Tessalonic - Atena, un proiect care a durat peste douăzeci de ani, care a fost blocat cinci ani, dar, iată, odată început, şi acest lucru vreau să subliniez, va fi o datorie şi o ambiţie a fiecărui guvern de a face paşi înainte.

Reporter: Există foarte multe voci care dau o dimensiune geopolitică acestui proiect, al Iniţiativei celor Trei Mări. Pentru jurnalişti este confirmată atât de prezenţa preşedintelui Donald Trump anul trecut la Varşovia, prezenţa unor oficiali chinezi în permanenţă la summiturile care au avut loc şi chiar şi aici la Bucureşti şi se vorbeşte de o intergrare în One Belt One Road, există o dimensiune militară care este luată în consideraţie acum la Bucureşti, vorbim de o amplificare, de o intrare în sfera geopolitică a iniţiativei?

Corina Creţu: Dacă vă uitaţi pe programul summitului este evident că acestă dimensiune lipseşte, noi, în Comisia Europeană ne dorim ca acest eveniment să contribuie la consolidarea unor opere, şi, în acelaşi timp, să întărească legăturile transatlantice şi cu alte state, este important ca un astfel de mesaj proeuropean, favorabil unei cooperări constructive între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii vine de aici, de la Bucureşti, este ţara cea mai proeuropeană din UE şi cea mai prooccidentală din regiune.

Este un eveniment important, din punct de vedere militar sunt cooperări bilaterale, cooperări între Uniunea Europeană şi NATO, dar care nu reprezintă obictivul acestui summit. Summitul acesta îşi doreşte să exploateze posibilităţile de dezvoltare regională, de dezvoltare economică în primul rând, şi socială.

Reporter: Cum priviţi dv. pregătirile pe care oficialii români în legătură cu preluarea preşedenţiei Consiliului Uniunii Europene. Sunt propuneri adecvate, care sunt aşteptările?

Corina Creţu: Preluarea preşedenţiei este o mare responsabilitate pentru fiecare stat, mai ales pentru statele membre care deţin pentru prima oară această preşedenţie a consilului UE şi cred că este important ca România să fie pregătită, mai ales că este vorba de perioada care va consfinţi finalul mandatului Comisiei Juncker.

Preşedintele Juncker a spus foarte clar în discursul său privind starea Uniunii Europene că îşi doreşte în primul rând încheierea unui acord privind viitorul exerciţiu financiar 2021- 2027, la summitul de la Sibiu, deasemenea încheierea pachetelor privind energia şi domeniul digital, deci, din acest punct de vedere, cred că este importantă o pregătire.

Din câte am văzut, există acestă dorinţă de a avea o preşedenţie de succes, şi, pe de altă parte, sper ca la negocierile între statele membre, România să aibă un rol activ în pivinţa bugetului pentru că, din punctul meu de vedere, este esenţial ca implementarea în statele membre să înceapă chiar din prima zi a anului 2021, de când începe viitorul exerciţiu financiar, iar acest lucru nu se poate face dacă nu se va ajunge la un acord înainte de alegerile europarlamentare, adică la summitul de la Sibiu, pentru că este nevoie de unanimitatea membrilor consiliului, adică a şefilor de stat şi de guvern din întreaga Uniune Europeană.

Am văzut că România şi-a ales ca motto "coeziunea" şi din acest punct de vedere sunt bucuroasă că politica regională are un loc aparte, este într-un fel firesc pentru o ţară în care mai mult de 60% din investiţiile publice vin din fonduri europene. Coeziunea. solidaritatea reprezintă singura formă viabilă pentru păstrarea acestui proiect unic în istoria planetei, Uniunea Euroepană, care a adus 70 de ani de pace şi prosperitate, dar care este atât de atacat.

Responsabilitatea este cu atât mai mare ân acest context ân care forţele antieuropene, din păcate, cresc în intensitate şi în popularitate.

Este datoria noastră, ca oameni politici, să apăram acest proiect european, iar România este ţara care nu-şi poate permite în niciun caz luxul Marii Britanii, măcar să se gândească la ieşirea din acest proiect.

Trebuie, după părerea mea, să facem un efort mai mare de a vorbi de beneficiile apartenenţei la Uniunea Europeană.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
UE ,
TREI MĂRI ,
COMISAR

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.