Investitorii străini vor să discute cu autorităţile limitarea efectelor produse de taxa pe stâlp

Consiliul Investitorilor Străini (CIS) susţine că introducerea în forma actuală a impozitului pe construcţii speciale, cunoscut şi drept "taxa pe stâlp", va avea un puternic impact negativ în economie şi vrea să discute cu autorităţile modalităţile de limitare a efectelor acestuia.

148 afișări
Imaginea articolului Investitorii străini vor să discute cu autorităţile limitarea efectelor produse de taxa pe stâlp

Investitorii străini vor să discute cu autorităţile limitarea efectelor produse de taxa pe stâlp

"Introducerea acestui impozit fără o consultare prealabilă a mediului de afaceri şi fără efectuarea unui studiu de impact, afectează companiile care au investit în România, punând sub semnul întrebării însăşi viabilitatea afacerii desfăşurată de fiecare în parte. Cu toate că înţelegem constrângerile care există la nivel bugetar, ne exprimăm încă o dată, şi pe această cale, disponibilitatea de a intensifica dialogul cu autorităţile competente pentru a limita efectele introducerii acestui impozit în forma sa actuală", a declarat, într-un comunicat, Şerban Toader, membru în board-ul CIS.

Impozitul pe proprietate pentru construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea construcţiei, a fost introdus la începutul acestui an, iar normele metodologice care clarifică modul de achitare a taxei au fost aprobate marţi, prima plată urmând să fie efectuată până luni, 26 mai, iar a doua până la 25 septembrie.

"Introducerea impozitului pe construcţiile speciale, aşa cum apare în Ordonanţa de Guvern, va crea distorsiuni majore în economie, cu atât mai mult cu cât, cu doar câteva zile înainte de termenul de declarare şi plată există încă numeroase neclarităţi cu privire la modul de aplicare. Nu mai vorbim de faptul că însuşi modul de aplicare este de natură să creeze neajunsuri majore în economie şi să lase loc de interpretări abuzive ale autorităţilor fiscale. Imaginaţi-vă că o companie are nişte instalaţii vechi, total amortizate, dar care nu au fost scoase din gestiune şi pe care nu le mai foloseşte, dar plăteşte 1,5% din valoarea lor brută. Personal consider că aceasta este o situaţie lipsită total de vreo raţiune economică şi totuşi perfect reală", a declarat, la rândul său, preşedintele CIS, Mihai Bogza.

În scopul reliefării impactului generat de către impozitul pe construcţii, mediul de afaceri a iniţiat o analiză de impact proprie, rezultatele acesteia fiind înaintate autorităţilor pentru a atrage atenţia asupra repercusiunilor majore generate de implementarea acestui impozit.

"38 de companii din industrii precum telecomunicaţii, materiale de construcţii, energie, transport şi logistică, producerea băuturilor alcoolice sau industria farmaceutică au contribuit cu informaţii importante la analiza de impact. În urma acestei analize a rezultat un impact cumulat al impozitului pe construcţii de aproximativ 1,1 miliarde lei, ceea ce mă face să mă gândesc serios la un potenţial impact la nivelul întregii economii cu mult mai ridicat, impact care are mari şanse să depăşească estimarea autorităţilor de 1,5 miliarde lei, din care doar 500 milioane lei impozit colectat la buget", a spus Daniel Anghel, membru în board-ul CIS.

În cadrul discuţiilor avute în trecut cu autorităţile au fost prezentate şi dezbătute deficienţele existente cu privire la impozitul pe construcţii, accentul fiind pus pe cota de impozitare aplicabilă, activele supuse impozitării şi baza impozabilă.

"Activele supuse impozitului pe construcţii au o durată de funcţionare ridicată, situată în intervalul 10 - 60 ani, iar cota de impozitare este extrem de ridicată, astfel încât putem deduce că un contribuabil va plăti între 15% şi 90% din valoarea totală a activului, ceea ce este excesiv şi denotă neînţelegerea de către iniţiatorii acestui act normativ a impactului pe termen mediu şi lung generat de acest impozit. În plus, nu se face nici o distincţie în privinţa bazei de impunere între activele în funcţiune, activele în inactivitate temporară sau activele în conservare. Trebuie reţinut faptul că, de exemplu, activele aprobate la casare nu mai sunt funcţionale, nemaiputând genera beneficii economice, dar cu toate acestea impozitul se va datora şi se va plăti de către contribuabil", a mai spus Anghel.

CIS, împreună cu Romanian Business Leaders şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, consideră că soluţia optimă pentru menţinerea în limitele agreate a obligaţiilor asumate în faţa organismelor internaţionale de finanţare o reprezintă implementarea unor măsuri direcţionate către îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor şi către reducerea evaziunii fiscale, nu impozitarea excesivă a contribuabililor care îşi îndeplinesc obligaţiile de plată, se mai arată în comunicat.

Dragoş Andrei, consilier de stat al premierului, a declarat marţi că măsura privind introducerea impozitului pe construcţii speciale trebuia mai bine pregătită şi discutată cu mediul de afaceri, întrucât sunt speţe pe care iniţiatorii nu le-au avut in vedere, Guvernul căutând soluţii pentru a aduce modificări.

"În câteva zile urmează să producă efecte taxa pe construcţii speciale, este o măsură care ar fi trebuit mai bine pregătită, discutată mult mai în detaliu cu reprezentanţii mediului de afaceri pentru că apar în fiecare zi speţe noi pe care iniţiatorii la acel moment nu le-au avut în vedere. Vă dau un exemplu, poate nu este cel mai relevant, dar dacă se aplică această taxă reactoarelor de la Cernavodă, s-a terminat! Nuclearelectrica va avea o foarte mare problemă pentru că nu s-au luat în calcul toate aceste aspecte", a afirmat Andrei la Forumul Naţional al IMM-urilor 2014.

El a arătat că, după şedinţa de Guvern de marţi, în care s-au adoptat normele metodologice care clarifică modul de achitare a impozitului pe construcţii, prin hotărâre, a avut o discuţie cu ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, la care a fost prezent şi premierul, privind soluţiile pentru eliminarea speţelor apărute în urma aplicării acestui impozit.

"După şedinţa de Guvern, am avut o discuţie cu ministrul Ioana Petrescu, la care a asistat şi premierul. Suntem foarte preocupaţi cum putem astăzi să găsim portiţe să modificăm cu prilejul adoptării unei legi - ordonanţa se va transforma în lege - să evităm aceste probleme", a precizat Andrei.

Normele au fost aprobate după ce mai mulţi reprezentanţi ai mediului de afaceri au reclamat că nu ştiu încă în mod clar cum trebuie calculat impozitul, deoarece nu există norme de aplicare, deşi noua taxă a fost introdusă de la începutul anului, iar prima plată aferentă trebuie efectuată până la 26 mai.

Problema i-a fost reclamată direct şi premierului Victor Ponta, în urmă cu două săptămâni, într-o discuţie cu directorii companiei Electromagnetica Bucureşti, aceştia spunând că nu au încă o idee clară legată de modul în care "s-ar pune problema privind taxa pe lucrări speciale".

Tot în acea zi, înainte să ajungă la Electromagnetica, premierul Ponta a fost întrebat de jurnalişti ce se va întâmpla cu "taxa pe stâlp", deoarece ar trebui să fie încasată până pe 26 mai şi nu există norme de aplicare, şi a răspuns: "Cam de vreo 100 de ori v-am zis, vă mai zicem a 101-a oară şi o să mă întrebaţi din nou, şi anume: ne-am întâlnit şi cu mediul de afaceri, toată lumea a înţeles foarte clar ce are de raportat şi ce are de plătit. Mai departe, ce să vă spun?".

Impozitul este aplicat pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nucleare, construcţii pentru transportul energiei electrice, baraje, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare - descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri şi linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii.

La sfârşitul lunii aprilie, premierul Ponta a declarat că Guvernul va obţine din impozitarea construcţiilor speciale un surplus de venituri, cu mult peste ţinta stabilită în mod precaut de Fondul Monetar Internaţional, care reprezintă unul dintre principalele argumente pentru a reduce contribuţiile de asigurări sociale.

Şi ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a precizat că numai dintr-un subgrup de companii impozitate se obţine mai mult de 1 miliard lei, faţă de prognoza iniţială de venituri astfel atrase de doar 488 milioane lei, stabilită, potrivit premierului, la solicitarea FMI.

La rândul său, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a arătat că numai din ceea ce se află în bilanţul companiilor şi nu era impozitat rezultă venituri de 1,8 miliarde lei.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici