Ministrul Finanțelor anunță măsurile propuse pentru relansarea economică a României. Proiectul ce include credite fiscale și ajutoare de stat a fost publicat în trasparență decizională

UPDATE 15:38: Proiectul de lege, pus în transparență

Ministerul Finanțelor a publicat în transparență decizională Proiect Lege privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creștere a investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, inclusiv nota de fundamentare.

Propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la proiectele de acte normative, pot fi transmise la adresa de e-mail: [email protected], în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site.

Documentele publicate:

Proiect Lege relansare economică

Expunere motive proiect Lege relansare econiomică

UPDATE: 13:38: Proiectul a fost prezentat în Guvern

Bolojan fixează termene pentru prioritățile Guvernului: „Închidem măsurile de ajustare bugetară și începem să lucrăm la măsuri de relansare economică”

Retehnologizarea Rectorului 1 de la Cernavodă intră la negocieri cu Comisia, urmează Unitățile 3 și 4. Bogdan Chirițoiu: „Ne trebuie pentru măsurile de ajutor de stat”

Ministrul Finnțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că a prezentat proiectul de relansare economică, care a fost consultat anterior de Mediafax, în ședința de Guvern și va fi publicat în curând pe site-ul instituției.

Principalele declarații ale ministrului de Finanțe:

Am prezentat astăzi, în ședința de Guvern, actul normativ privind instituire a măsurilor de relansare economică și creșterea competivității economiei României, trecând în revistă toate componentele acestuia. Va fi publicată în foarte scurt timp pe site-ul Ministerului de Finanțe.

De asemenea, înainte de a începe, aș vrea să mulțumesc companiilor, antreprenorilor de la microîntreprinderi-uri la mari companii și românilor pentru susținerea acordată în toată această perioadă de ajustare, de consolidare fiscală.

Pe sacrificiu și pe sprijinul acestora s-a bazat practic rezultatul pe care am reușit să-l obținem la finalul anului trecut, când am obținut un deficit cash de 7,6%, sub ținta negociată Comisia Europeană de 8,4%.

De ce insist pe acest lucru? Insist pentru că acest efort al tuturor românilor a făcut posibil ca acum să avem spațiu fiscal disponibil pentru a putea discuta despre măsuri de relansare.

Această discuție a fost începută în cursul anului trecut.

Chiar și eu, în luna august, am vorbit despre necesitatea unor măsuri de relansare economică în pachetul trei. Iată că astăzi acest lucru se materializează.

Și pe baza discuțiilor și pe baza efortului făcut în grupul de lucru cu toate partidele politice, Ministerul Finanțelor a integrat idei, a integrat proiecte astfel încât astăzi să avem un program de relansare care să poată fi prezentat public.

De asemenea, am făcut consultări în următoarele zile cu mediul de business și vom continua aceste consultări în următoarele zile pentru a opera modificări în acest plan de relansare, astfel încât să cuprinde observațiile pe care le avem și de la mediul de business și din zonele care sunt menționate în programul de relansare.

De asemenea, complementar cu programul pe care îl prezentăm astăzi, am adoptat câteva măsuri în decembrie care merită menționate:

În decembrie am instituit o cotă unică de 1% pentru microîntreprinderi și ea face parte din planul pe care îl prezentăm astăzi și planul este comun, inclusiv măsurile din decembrie și ce am prezentat astăzi.

De asemenea, este activă din decembrie garanția de portofoliu, unde prin Banca de Investiți și Dezvoltare avem peste 6 miliarde de lei disponibile pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici.

De asemenea, pentru marile companii, taxa pe cifra de afaceri a fost scăzută, de la 1% la 0,5%, iar în acest an este 0,5% pentru a le permite acestora investiții mai mari în 2026.

Cu ce continuăm astăzi în planul de relansare? Acest plan are o componentă fiscală, de măsuri fiscale și o componentă de reașezare a schemelor de susținere pentru companii. În fapt, ce facem? Mutăm focusul de pe consum, pe investiții. Prin acest plan mutăm focusul de pe număr de proiecte și volum de finanțare pe calitate.

Mutăm focusul de la volume de proiecte la domenii strategice, unde România are interese importante.

Și, bineînțeles, modernizăm instrumentele de susținere a companiilor, introducând noi concepte și noi moduri de finanțare, astfel încât România să-și crească nivelul de competitivitate și șansele de a atrage investiții străine în România și de a-și dezvolta investiții mari românești.

Aceste lucruri, practic, sunt toate conținute în planul pe care îl prezentăm astăzi.

De asemenea, rezolvăm problema care era foarte cunoscută în privința creditelor pentru zona de susținere a cercetării și dezvoltării.

Pe lângă deducerea existentă astăzi, de 50%, introducem un credit fiscal de 10% care va ajuta foarte mult zona de cercetare și de dezvoltare.  Această solicitare a venit de foarte mult timp, n-a fost operată niciodată, iar creditul fiscal intră astfel ca nou concept în instrumentarul de investiții și în zona de susținere a companiilor e partea fiscală. El va fi dezvoltat, bineînțeles, și pe partea de scheme de susținere, dar acest lucru îl voi prezenta la partea de scheme.

De asemenea, revenim cu două măsuri foarte importante: Una care a avut efecte foarte bune în decembrie am reușit să plătim bonificațiile pentru persoanele juridice. A fost un efort important, am reușit să facem acest lucru pentru peste 150.000 de companii și reluăm această măsură în 2026, bineînțeles, cu respectarea tuturor condițiilor, cu plata taxelor la zi și cu depunerea situațiilor financiare la zi și adăugăm o bonificație și pentru persoanele fizice – acest lucru ne-a fost cerut, bineînțeles, din piață – dacă aceste persoane fizice vor plăti la timp astfel încât să avem un oglindă, un echilibru între persoane juridice și persoanele fizice.

Tot ca și oxigen pentru companiile mici și medii, o măsură importantă este creșterea plafonului de TVA la încasare.

Acest plafon de TVA la încasare era stabilit de aproximativ 5 ani la 4,5 milioane de lei și îl creștem la 5 milioane de lei în 2026 și la 5,5 milioane de lei în 2027.

De asemenea, instituim programul de susținere ,facilitatea națională pentru pregătire și asistență tehnică a proiectelor în PPP. Nu vom putea avansa cu proiectele în PPP dacă nu avem instrumente dedicate pentru susținerea documentațiilor, scrierea documentațiilor și pentru susținerea în asistență tehnică a acestor proiecte și inclusiv mecanisme prin care aceste proiecte să fie selectate și aprobate la nivelul Guvernului.

Cum se schimbă filosofia măsurilor fiscale elaborate

În primul și în primul rând, schimbăm filozofia de pe filozofia pe baza căreia funcționează Banca de Investiții și Dezvoltare.

Practic, Banca de Investit și Dezvoltare preia rolul de a gestiona scheme de susținere pentru companii, inclusiv ajutor de stat. I se acordă posibilitatea de a crea vehicule instituționale de tip privat equity sau de a se alătura la vehicule investiționale create de piață pentru a putea susține anumite domenii important de al economiei.

Acest lucru l-au făcut vecinii noștri, l-a făcut Polonia, l-a făcut Ungaria. Creem, practic, prin planul de relansare reprezentat astăzi, posibilitatea ca și Banca de Investi și Dezvoltare a României pe aceste modele, să poată susține în zona de priva-tequity economia românească.

De asemenea, sunt două concepte foarte importante: Vom crește atractivitatea facilității privind profitul reinvestit prin faptul că facem posibilă utilizarea amortizării accelerate și pentru această facilitate.

Introducem amortizarea super-accelerată de 65% față de 50% cât este în prezent pentru investițiile în echipamente în 2026, pentru că ne dorim investiții în producție, ne dorim investiții în echipamente în 2026.

De asemenea, creștem plafonul pentru mijloace fixe de la la 2.500 lei la 5.000 lei. Acest plafon n-a mai fost actualizat de foarte mult timp, iar dublarea acestui plafon era necesară și cerută de mediu de business.

Introducem super-deduceri pentru zona de cheltuieli pentru companiile care vor să se listeze. Vrem să încurajăm listările, aceste companii au cheltuieli atât în anul listării, cât și în anul premergător listării și introducem o deducere suplimentară de 50% la calculul rezultatului fiscal pentru acestea.

Definitivăm termenul de declarare și plata al impozitului pe profit la 25 iunie, ca măsură de simplificare, foarte importantă și această măsură pentru că asigură claritate și predictibilitate în piață.

Avem o serie de măsuri care sprijină strict sectorul microîntreprinderilor.

O să le trec în revistă, pe toate acestea le-am identificat prin discuții cu micii antreprenori și toate cred că vor fi benefice pentru aceștia.

În primul rând, majorăm termenul de angajare al angajatului pentru micro de la 30 de zile la 90 de zile, pentru că erau foarte multe probleme în practică, unii nu puteau să opereze angajările în termen de 30 de zile.

Permitem vânzarea unei imobilizări anual care să nu fie inclusă în plafonul de 100.000 euro pentru micro, pentru că se întâmpla ca din cauza unei vânzări, din cauza unei vânzarii a unei imobilizări, unii dintre mici antreprenor să depășească acest plafon.

Și de asemenea permitem revenirea la statutul de micro dacă condițiile de piață și condițiile de micro sunt îndeplinite de către acesta. În speță, dacă trece peste plafonul de 100.000 euro și anul următor îndeplinește prafonul de 100.000 euro, poate reveni, dacă respectă condițiile, la statutul de micro.

De asemenea rezolvăm inclusiv problema concediilor medicale, tot o problemă venită din piață, în sensul în care stabilim cele 30 de zile care sunt permise anual pentru acest lucru, astfel încât să nu mai avem problema pierderii statutului de micro în acest caz.

Planurile pentru ajutoare de stat

În zona de ajutor de stat și în zona de scheme de susținere a companiilor schimbăm cumva paradigma existentă până acum.

În primul rând, creăm un instrument… aceste scheme de susținere din punctul nostru de vedere trebuie să acopere toată plaja de nevoi: atât micul antreprenor care are nevoie de susținere pentru proiecte mici între 1 milion și 10 milioane cât și proiectele strategice. Schimbările pe care le operăm în privința acestor scheme de susținere reflectă această strategie.

Practic, instituim o schemă de ajutor de stat, plecând de la proiectele mari, instituim o schemă de ajutor de stat pentru proiecte strategice. Aceste proiecte pleacă de la 1 miliard de lei sau 200 de milioane de euro.

România nu avea un astfel de instrument pentru atragerea investițiilor mari și atunci când se afla în competiție cu țările din regiune pentru atragerea unei investiții mari, nu avea instrumentele necesare pentru a putea în timp real să convingă investitorul respectiv să vină în România.

Facem acest lucru prin instituirea acestei scheme, bineînțeles definind criterii. Ea este deschisă atât pentru investiții românești cât și pentru atragerea investițiilor străine, e o schemă importantă care poate face parte din instrumentarul pe care diplomația economică românească îl poate folosi, dar în egală măsură și pentru investițiile românești mari care vor să se dezvolte pot să aibă acces la această schemă. Vorbim de un capital social minim de 25 de milioane de lei și o valoare a activelor de cel puțin 50 de milioane de lei.

Bineînțeles, toate criteriile acestei scheme, toate vor fi notificate către Comisie și criteriile pentru aceste scheme vor fi definite în HG-uri la 90 de zile după adoptarea acestui proiect de act normativ.

Am regândit modul în care funcționează schema pentru industrie, schema de la Ministerul Finanțelor pentru industrie pentru că ne-am dorit să avem o reflectare mult mai bună a proiectelor selectate pe deficite de balanță comercială.

Pratic, subgrupele de produse unde avem deficit pe balanță comercială vor fi punctate corespunzător, astfel încât să redirecționăm resurse importante în zonele unde este cu adevărat nevoie să susținem deficitul, să recuperăm aceste deficite pe balanță comercială.

Avem două alte domenii importante asupra căroia ne aplecăm. E vorba de valorificarea resurserilor minerale pentru care gândim un instrument dedicat.

Era nevoie de un astfel de instrument și am luat act de lista materialelor critice, așa cum ea a fost aprobată de Comisia Europeană, și vom susține prin acest instrument de finanțare zona de valorificare a resurselor minerale și de asemenea zona de noi tehnologii.

O altă schema dedicată privește noile tehnologii vorbim aici de inteligență artificială, de semiconductori, de robotică de scalarea companiilor care să treacă din acceleratoare către piață, să poată fi scalate și companiile românești să aibă un instrument pe care să-l poată folosi în această zonă.

De asemenea ne-am îndreptat atenția și către zona de apărare. industria națională de apărare nu avea un instrument de finanțare local și am negociat împreună cu Ministerul Fondurilor 200 de milioane de euro pentru această zonă, astfel încât companiile românești din zona de apărare, în joint venture sau în regim simplificat, să poată aplica pentru acești bani și e vorba aici de fonduri europene.

De asemenea ne uităm și în zona de IMM-uri, proiecte de talie mică, între 7 și 50 de milioane și o să avem un instrument dedicat și pentru zona acestor proiecte care sunt foarte importante și complementare cu cele pe care le-am discutat până acum.

Noutatea pentru zona de IMM-uri despre care discutăm astăzi este că vom avea și un plafon dedicat pentru românii din diasporă care vor să vină să investească în România.

Deci o parte acestor bani, 100 de milioane de euro vor fi dedicați românilor din diasporă care se uită spre România ar vrea să investească, dar nu au avut până acum un instrument dedicat prin care să facă acest lucru.

Cum v-am spus mai devreme punem băncile de stat la lucru și inclusiv Eximbank va trebui să-și diversifice produsele pe care le oferă pentru internaționalizarea business-ului românesc.

În sensul în care am gândit și le-am cerut să dezvolte noi produse, sunt propuse aici patru noi produse, inclusiv garanții pentru credit de capital de lucru, garanții pentru credit acordate companiilor românești care investesc în regiune, contragaranții, astfel încât să susținem internaționalizarea business-ului românesc și prezența noastră mult mai activă în regiune

În concluzie, aceasta este o prezentare succintă a tuturor măsurilor.

Impactul bugetar calculat pentru 2026 este de aproximativ 2,1 – 2,2 miliarde de lei, dar impactul pentru toate schemele de finanțare – bineînțeles acestea trebuie notificate – este pe un termen mediu, vorbim aici de 5-7 ani, termen de dezvoltare a acestor scheme.

În primul an, impactul este de 2,1 – 2,2 miliarde de lei. Acest impact va fi mitigat pentru că intenționăm să aprobăm acest pachet împreună cu pachetul de administrație.

Știrea inițială:

Potrivit draft-ului aflat în lucru pe masa decidenților, investitorii care implementează proiecte de investiții strategice pot beneficia de ajutor de stat în baza unor scheme de ajutor de stat sau sub forma unui ajutor de stat ad-hoc personalizat în funcție de nevoile și formele de sprijin solicitate aceștia.

Documentul cu măsuri de relansare fiscală, care include numeroase propuneri din partea PSD, potrivit surselor Mediafax, prevede ca schemele de ajutor să fie finanțate mixt, prin credit fiscal și grant

De asemenea, la schema pentru investiții greenfield, de la zero, în sectoare în care există deficit comercial, finanțarea se va face atât prin credit fiscal, cât și prin grant.

Măsuri fiscale

• Intervenția BID cu instrumente specifice de sprijin

La capitolul măsuri fiscale, Banca de Investiții și Dezvoltare S.A. (BID) este autorizată să implementeze scheme de garantare, în numele si contul statului, atât în condiții de piață cât și care implică măsuri de natura ajutorului de stat, în conformitate cu legislația în vigoare, și să participe si/sau să înființeze vehicule investiționale și fonduri de investiții, care să ofere instrumente de tip participații la capital și alte instrumente financiare, pentru atenuarea constrângerilor de finanțare întâmpinate de unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri), de operatorii regionali sau locali de servicii publice și alte entități publice, precum și de companiile mari, cu capitalizare medie și mică și nou înființate din sectorul privat.

• Impozitul pe profit – Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal

Proiectul prevede acordarea unui credit fiscal rambursabil pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, respectiv 10% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, ca măsură alternativă la prevederea actuală privind deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare care se scade din baza impozabilă.

Pentru stimularea investițiilor în echipamente productive noi prin amortizare accelerată – creşterea atractivităţii scutirii pentru profitul reinvestit, se propune acordarea posibilității de a folosi amortizarea accelerată in cazul activelor pentru care s-a aplicat facilitatea de scutire a profitului reinvestit pentru investiţiile eligibile făcute in perioada anilor 2026-2027. Măsura de amortizare accelerata (care in prezent nu se poate aplica de către plătitorii de impozit pe profit care beneficiază de scutirea de impozit pentru profitul reinvestit) presupune modificarea amortizarea de la cote egale pe durata de utilizare, la o amortizarea 50% in primul an si restul in cote egale. Impactul este pe flux de numerar (încasări la bugetul de stat, mai puțin la începutul duratei de viata, mai mult spre final).

Pentru stimularea investitiilor în echipamente productive noi prin amortizare accelerată se propune extinderea amortizării accelerate și la alte active și industri, respectiv: „Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru), „Mijloace de transport”, „Animale şi plantaţii. Amortizarea accelerată presupune deducerea a 50% din valoarea mijlocului fix în primul an de amortizare, diferența amortizându-se liniar pe durata rămasă.

Cu același scop, documentul introduce conceptul de amortizarea super-accelerata:  Introducerea unei metode de amortizare „mai accelerată”, pentru anii 2026-2027, resptectiv care permite deducerea a 75% în primul an, diferența amortizându-se liniar pe durata ramasă de utilizare a echipamentului (pentru 2026-2027).

Inițiatorii propun și dublarea plafonului pentru valoarea de intrare a mijloacelor fixe, respectiv creștere plafon pentru încadrarea ca  mijloace fixe (actual 2.500 lei propus acum 15 ani; propunere plafon nou 5.000 lei). Măsura are în vedere faptul că plafonul nu mai corespunde cu valorile actuale ale mijloacelor fixe, iar cvloarea de 5.000 lei este obținută prin adăugarea indicelui prețurilor de consum, cumulat pentru perioada care începe la ultima majorare.

Proiectul include și instituirea unor Super-deduceri pentru cheltuielile suportate de societatile care se listează. Este vorba de stimulente fiscale prin deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor aferente procesului de admitere la tranzacționare și deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor de menținere la tranzacționare, înregistrate în primul an fiscal/an fiscal modificat ulterior celui de admitere la tranzacționare.

Autorii proiectului vor și permanentizarea plății impozitului pe profit la 25 iunie/șase luni de la închiderea anului modificat –  începând cu anul 2026.

Spre exemplu, sa existe obligația de a tine sumele reprezentând profitul reinvestit in Alte rezerve pe o perioada de 5 ani, corelata cu obligația de a deține mijloacele fixe care au făcut obiectul facilitații sau de scăzut procentul pentru obligația de a transfera profitul reinvestit la rezerve. Ulterior, se pot elibera din rezerve 50% din sume. Măsura se aplica inclusiv pentru rezervele aferente mijloacelor fixe pentru care s-a aplicat facilitatea anterior intrării in vigoare.

Pentru creșterea atractivității facilității privind profitul reinvestit, documentul propune ca facilitatea să fie într-adevăr o SCUTIRE a profitului reinvestit și nu o AMÂNARE a lui, așa cum este în prezent. Spre exemplu, să existe obligația de a ține sumele reprezentând profitul reinvestit în Alte rezerve pe o perioada de 5 ani, corelată cu obligația de a deține mijloacele fixe care au făcut obiectul facilității sau de scăzut procentul pentru obligația de a transfera profitul reinvestit la rezerve. Ulterior, se pot elibera din rezerve 50% din sume. Măsură se aplică inclusiv pentru rezervele aferente mijloacelor fixe pentru care s-a aplicat facilitatea anterior intrării în vigoare.

La ce să se aștepte mincroîntreprinderile

Pentru microîntreprinderi se propune:

• Majorarea termenului de angajare inițială a unui salariat: de la 30 la 90 de zile pentru microîntreprinderile nou-înființate, iar ulterior, dacă singurul contract de muncă încetează, să fie tot perioada de 30 de zile pentru a angaja o noua persoană.
• Modul de calcul al bazei impozabile: Plafonul de 100.000 de euro aplicabil microîntreprinderilor să fie constituit din cifra de afaceri a societății, așa cum este definită în reglementările contabile. Baza impozabilă să aibă aceeași componență ca în prezent
• Posibilitatea revenirii la regimul de microîntreprindere: cu începutul unui an calendaristic, daca se (re)indeplinesc conditiile ulterior, chiar dacă entitatea a mai aplicat acest regim si în anii precedenți și a fost nevoită să treacă apoi la impozit pe profit.
• Posibilitatea suspendării multiple a unui CIM din motiv de concediu medical pe parcursul anului, fără depășirea cumulată a 30 de zile, astfel încât entitatea să își mențină regimul de microîntreprindere.

Cine primește bonificații

Documentul propune:

• Bonificatie de 3% pentru persoanele juridice ce datoreaza impozit pe profit si impozitul pe venitul microintreprinderilor, care isi platesc integral impozitele si alte obligatii bugetare datorate si respecta obligatiile declarative impuse de lege.
• Bonificatie de 3% pentru persoanele fizice ce datoreaza impozit pe venit pe baza declaratiei D212, similar persoanelor juridice

La capitolul măsuri în domeniul impozit pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii,

• Alinierea regim fiscal pentru fondul de pensii pilon 4 & altele: Includerea contribuțiilor în plafonul de 400 de euro anual, cât este în prezent, pentru fiecare persoană, sumă deductibilă/ neimpozabilă la calculul impozitului pe venit și majorarea plafonului anterior menționat de la 400 de euro anual pentru fiecare persoană, la un plafon agreat cu ASF.
• Stimularea investitiilor pe piata de capital si imbunatatirea educatiei financiare

Măsuri privind TVA

Nu în ultimul rând, la capitolul TVA, se propune creșterea plafonului cifrei de afaceri pentru TVA la încasare de la 4.5 mil lei la 5.0 mil lei în anul 2026 și 5.5 milioane începand cu anul 2027. Potrivit docuemtului consulat de Mediafax, în proiect este reglementată prima etapă.

Măsura avantajează în special operatorii economici care livrează către instituţii publice sau entităţi finanţate din surse publice care întârzie plata. În acest context, regimul TVA la încasare permite plata TVA după încasarea sumelor de la clienţi.

Ce ajutoare de stat se prevăd

În ceea ce privește schemele de ajutor aflate în lucru, documentul include șapte direcții:

Ce ajutoare de stat se prevăd

În ceea ce privește schemele de ajutor aflate în lucru, documentul include șapte direcții:

• Stimularea investițiilor strategice în economie:

Administrator: Ministerul Finanțelor

Obiectiv: Crearea unui cadru competitiv pentru atragerea investițiilor noi, strategice, cu impact major în economie.

Investiții vizate:

• Proiecte de investiții cu valoare de minim 1 miliard lei
• Proiecte cu efect de antrenare: producție, export, substituire importuri, inovare, dezvoltare regională.

Beneficiari: Companii / investitori cu investiții majore pe teritoriul României, eligibile pe criterii economice și de impact.

Finanțarea proiectelor strategice: prin scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat ad-hoc

Instrumente de sprijin

• Granturi / sprijin nerambursabil
• Credit fiscal
• Garanții de stat / instrumente de garantare
• Bonificații / stimulente
• Simplificare concesionare pentru terenurile domeniu public/privat al statului prin atribuire directa la valoarea de piata
• Aport de capital / capitalizare (după caz)

Criterii de eligibilitate a companiilor:

• a) întreprinderilor nou înființate au capital social în valoare de minim 25 milioane lei;
• b) în cazul întreprinderilor în activitate :
• i) cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de minim 50 milioane lei;
• ii) au valoarea totală a activelor corporale și necorporale de minim 50 milioane lei

Efecte obținute: impact semnificativ la nivelul economiei naționale, efect multiplicator, promovarea inovației și a tehnologiei avansate, diminuarea deficitului balanței comerciale

• Stimularea investițiilor in sectoare de activitate cu deficit comercial semnificativ din industria prelucrătoare

Administratorul schemei de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor

Beneficiari:  întreprinderile care fac investiții în sectoarele de activitate din industria prelucrătoare (Anexa 3 prezinta sectoarele din industria prelucrătoare ordonate in 5 grupe in funcție de deficitul balanței comerciale pornind de la cel mai mare la cel mai mic)

Buget total: 1,05 mld. Euro, buget  mediu anual – 150 de mil euro;

Tip ajutor de stat: grant

Valabilitate: 2026 – 2032 –emiterea acordurilor pentru finanțare; 2026-2036 – perioada de plată

Cheltuieli eligibile: costurile fără T.V.A. aferente realizării, respectiv achiziționării, după caz, de active corporale şi necorporale, realizare de construcții, achiziție de echipamente și active necorporale;

Criterii de eligibilitate cumulative pentru investiții

1. să fie investiții inițiale;
2. să aibă o valoare totală, fără TVA, a costurilor eligibile asociate investiției de minimum 50 milioane lei;
3. să îşi demonstreze eficienţa economică şi viabilitatea pe perioada implementării investiției +5 ani de la finalizarea acesteia;

Depunerea aplicatiilor se va face in sesiuni de 30 de zile lucrătoare.

Proiectele vor primi punctaje functie de: (valoarea investitiei, locatia investitiei, valoarea deficitului comercial al sectorului de activitate respective, grad automatizare) prezentată în anexa nr. 4. Punctajul va stabili ordinea analizei

• Stimularea investițiilor pentru valorificarea resurselor minerale și producția bazata pe tehnologie ”zero net

Administratorul schemei de ajutor de stat:  Ministerul Finanțelor

Baza legală:  Regulamentul UE 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a regulamentelor (UE) nr.168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020, Comunicarea Comisiei C/2025/3602 Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată, Regulamentul (UE) nr. 651/2014; 2024/1252

Valabilitate: 2026-2032 emiterea de acorduri finanţare; 2027-2036 pentru plata ajutorului de stat.

Furnizor de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor

Beneficiari: întreprinderile care realizează investiţii în sectoarele de activitate in care se realizează procesarea/prelucrarea resurselor minerale în special a materiilor prime strategice și critice, așa cum sunt prezentate în Anexa nr.1, sau dezvoltă produse finite bazate pe tehnologie ”zero net” și a componentelor specifice principale ale acestora prezentate în Anexa 2

Bugetul maxim al schemei: 1,05 mld. euro, cu bugetul mediu anual al schemei este de 150 mil. euro.

Tip ajutor de stat: credit fiscal – in următorii 7 ani de la finalizarea investiției + Garanție de stat / jumătate din intensitatea regională acordată de BID

Cheltuieli eligibile: costurile fără T.V.A. aferente realizării, respectiv achiziționării, după caz, de active corporale şi necorporale, realizare de construcții, achiziție de echipamente și active necorporale;

Criterii de eligibilitate cumulative pentru investiții

• să fie considerate investiții inițiale (unitate nouă/extindere/diversificare/ schimbare fundamentală) sau investiții inițiale care creează o nouă activitate economică (unitate nouă/diversificare);
• să aibă o valoare totală, fără TVA, a costurilor eligibile asociate investiției inițiale, de minimum 75 milioane lei;

1. să îşi demonstreze eficienţa economică şi viabilitatea pe perioada implementării investiției
2. să mențină investiția 5 ani de la data finalizării acesteia;
3. să îndeplinească indicatorii cantitativi şi calitativi care demonstrează viabilitatea economica.

Criterii de eligibilitate cumulative pentru beneficiari

1. să nu fie companii in dificultate, insolvența sau să poată fi solicitată deschiderea procedurii de insolvență
2. să prezinte un plan de afaceri din care să reiasă viabilitatea proiectului
3. nu au datorii restante la bugetul de stat sau bugetul local

• Stimularea cercetării dezvoltării pentru crearea de înaltă tehnologie – TechUpi

Furnizor de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor prin BID

Obiectiv: crearea de tehnologii noi, cu impact sistemic ridicat care redefinesc economia globală și generează valoare adăugată mare

Bază legală: Regulamentul (UE) nr. 651/2014 – ajutor de stat pentru cercetare, dezvoltare, inovare

Beneficiari: companii care realizează investiții de cercetare – dezvoltare în sectoarele de tehnologii avansate

Buget total (7 ani): 1050 mil. Euro, Buget mediu anual: 150 mil. Euro,

Tip ajutor de stat: grant;

Valoarea proiectelor de investiții: 5 – 50 mil lei (aproximativ 1 -10 mil. EUR)

Perioada de valabilitate a schemei: 2026 – 2032

Efecte obținute: Creșterea nivelului de maturitate tehnologica (scara TRL technology readiness level a NASA preluat de UEFSCDI) de la nivel universitar pana la sistem cu funcționalitate demonstrata in mediu operațional, conform Anexa 5.

Domenii vizate:

• Inteligența Artificială (AI)
• Microelectronica (Semiconductori)
• Bio-Tehnologie și Sănătate de Precizie
• Tehnologii avansate pentru energie verde și stocare
• Producție Avansată (Industry 4.0), robotica, tehnologie spațială si nanotehnologii

• Consolidarea capacităților industriale de apărare

Administratorul schemei de ajutor de stat:  Ministerul Finanțelor

Bază legală:

–           Decizia de punere în aplicare a CE nr. C (2022) 9445 de aprobare a programului “Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare” pentru sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regional în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” din România CCI 2021RO16RFPR001.

Gestionarea programului:

–           MIPE prin AM POCIDIF furnizor de ajutor de stat,

Bugetul: 200 mil. euro, finanțare din FEDR prioritatea 5. ”Consolidarea capacităților industriale de promovare a capabilităților de apărare” din POCIDIF”,

Perioada contractare: 2026-2028

Valoarea investiției minim 10 milioane lei, investiții in active corporale și necorporale cu utilitate duală/dual-use (investiții in tehnologii, echipamente, capacități de producție care pot fi folosite atât in scop civil, cât și în scop militar)

• Ajutor de stat pentru facilitarea obținerii de finanțare pentru investiții productive

Furnizor de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor și Banca de Investiții si Dezvoltare (BID)

Beneficiari: întreprinderi care desfășoară activitate economică în România si realizează investiții productive

Buget mediu anual: 100 mil. EUR/an

Perioada contractare: 2027-2032

Tip ajutor de stat: instrument financiar împrumut garantat pana la 50% cu dobîndă subvenționată

Forma: împrumut pe 10 ani garantat de către BID cu subvenționarea dobânzii pe o perioada de cel mult 5 ani pus la dispoziția beneficiarului final de către un intermediar financiar selectat, pentru realizarea de investiții productive

Cheltuieli eligible: costurile fără T.V.A. aferente realizării, respectiv achiziționării, după caz, de active corporale şi necorporale, realizări de construcții, achiziție de echipamente și active necorporale;

Principalele condiții de eligibilitate:

1. desfășoară activitate economică în România;
2. realizează o investiție inițială de minim 7 mil. lei – maxim 50 mil. lei, în domenii strategice sau în zone mai puțin sau mediu dezvoltate
3. nu se află în procedură de executare silită, faliment, dizolvare, închidere operațională sau lichidare
4. Întreprinderile care realizează investiții în zonele mai puțin dezvoltate vor beneficia de un ajutor de stat la nivelul unei intensități maxim admise, (investițiile in zonele dezvoltate având o intensitate diminuată față de nivelul maxim).

Efecte preconizate: atragerea de fonduri de la băncile comerciale urmare garanției BID si subvenției de dobânda acordate de MFP pentru realizarea unor investiții de 7 milioane lei – maxim 50 mil (suma va fi determinata in funcție de valoarea anuala a bugetului si de valorile stabilite de MFP pentru investiții eligibile)

• Susținerea exporturilor si a investițiilor românești

Furnizor de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor și EXIM Bank

Obiective:

1. Facilitarea accesului la finanțare pentru export și internaționalizare
2. Creșterea competitivității exportatorilor
3. Acoperirea riscurilor la care sunt expuși exportatorii și investitorii români pe piețele-țintă

Implementarea schemei de asigurare a exportului în Europa Centrala, Sud-Est si bazinul marii Negre, în valoare de 35 milioane EUR pentru perioada 2025-2027, în baza EU Export Credit Pilot Facility.

PRODUSE ECA

1. Produse existente

• Asigurarea creditului furnizor (pre-livrare și post-livrare). Pentru exportul realizat de IMM și Small Mid-Caps, riscurile pot fi împărțite cu EIF în baza mecanismului EU Export Credit Pilot Facility
• Asigurarea creditului furnizor – pentru operațiuni de factoring
• Asigurarea creditului cumpărător pe termen scurt si lung. Pentru exportul realizat de IMM și Small Mid-Caps, riscurile pot fi împărțite cu EIF în baza mecanismului EU Export Credit Pilot Facility
• Asigurarea garanțiilor bancare împotriva riscului de executare nejustificată
• Asigurarea investițiilor românești împotriva riscurilor politice.

2. Produse nou-propuse

• Garanții pentru facilitarea acordării de credite de către băncile comerciale pentru capitalul de lucru necesar realizării contractelor de export
• Garanții pentru facilitarea acordării de credite de către băncile comerciale companiilor românești care investesc
• Contragarantarea scrisorilor de garanție bancară, necesare participării la licitații internaționale și îndeplinirii obligațiilor din contractele de export
• Finanțare acordată cumpărătorilor pentru achiziția de bunuri/servicii din România, în cazul în care băncile comerciale nu acordă această facilitate (market gap).