OCDE: Economia României încetinește. Măsurile fiscale apasă tot mai mult, dar reformele sunt necesare

Potrivit raportului publicat luni, creșterea economică a încetinit semnificativ în ultimii ani, de la 2,3% în 2023 la 0,9% în 2024 și aproximativ 0,7% în 2025. Pentru 2026, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) estimează un avans de doar 1%, sub potențialul economiei, cu o revenire abia în 2027, la circa 2,2%.

„Activitatea economică a început să piardă din avânt”, notează raportul dedicat României, indicând ca principale cauze scăderea cererii externe – adică o reducere a comenzilor din partea partenerilor comerciali – și efectele consolidării fiscale, respectiv măsurile prin care statul reduce deficitul.

Consumul, aproape blocat

Aceste evoluții se reflectă direct în consumul populației, motorul tradițional al economiei românești, care încetinește puternic. După o creștere de 5,7% în 2024, acesta este estimat să urce cu doar 0,6% în 2025 și să rămână la același nivel în 2026, pe fondul măsurilor fiscale, precum înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și creșterile de taxe și accize, care au redus puterea de cumpărare.

Inflația, peste ținta BNR

În același timp, inflația rămâne ridicată și peste ținta băncii centrale, amplificând aceste efecte. După ce a atins un vârf de 14,6% în noiembrie 2022, în contextul crizei energetice, aceasta s-a stabilizat temporar la aproximativ 5–5,5% în perioada 2024–2025, însă a revenit pe creștere, ajungând la 8,5% în ianuarie 2026. OECD estimează că inflația va rămâne la 6,6% în 2026 și va reveni spre 3% abia în 2027.

Salariile din sectorul public contribuie la inflație

Potrivit organizației care reunește principalele economii dezvoltate, presiunile inflaționiste sunt alimentate și de creșterile salariale rapide din anii anteriori, în special în sectorul public. Salariile din sectorul public au crescut cu 18,5% în 2024, iar salariul minim a fost majorat cu peste 30% în perioada 2023–2024. De asemenea, salariile au crescut mai rapid decât productivitatea, ceea ce afectează competitivitatea economiei.

„Persistența inflației ridicate reflectă presiuni puternice din costurile interne, inclusiv creșterea rapidă a costurilor cu forța de muncă”, arată OECD.

Dezechilibrele externe persistă

Investițiile publice rămân principalul sprijin pentru economie, fiind susținute de fondurile europene, în timp ce investițiile private sunt afectate de incertitudini și de slăbirea piețelor externe. Exporturile au avut o evoluție modestă în ultimii ani, ca urmare a cererii reduse din principalele piețe europene.

Astfel, dezechilibrele externe persistă: deficitul comercial – diferența dintre importuri și exporturi – a ajuns la aproximativ 6% din PIB în 2024, iar deficitul de cont curent, care include și fluxurile de servicii și venituri, rămâne ridicat, ceea ce înseamnă că economia depinde de finanțarea externă și devine vulnerabilă la schimbările din piețele internaționale.

„În România, deficitul bugetar și cel de cont curent tind să evolueze în tandem”, subliniază raportul.

Deficit ridicat, colectare slabă la buget

Însă deficitul bugetar este una dintre cele mai mari vulnerabilități. Acesta a ajuns la 9,3% din PIB în 2024 și este estimat la 8,3% în 2025 și 6,3% în 2026, niveluri mult peste țințele europene.

În același timp, veniturile fiscale ale statului – sumele colectate din taxe și impozite – rămân reduse comparativ cu alte state OECD, limitând capacitatea statului de a reduce deficitul fără măsuri suplimentare. „Veniturile fiscale sunt scăzute, iar statul are în continuare dificultăți majore în colectarea TVA”, se arată în raport, care subliniază că o colectare mai eficientă a taxelor ar putea reduce nevoia de măsuri suplimentare de creștere a impozitelor.

Raportul arată că dezechilibrele bugetare au fost alimentate și de politicile din anii anteriori. „Expansiunea fiscală din trecut a dus la o creștere puternică a deficitului bugetar, creând riscul unei traiectorii nesustenabile a datoriei publice”, avertizează OCDE.

Datoria publică crește accelerat

Datoria publică este în creștere accelerată, de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,2% în 2025, 61,5% în 2026 și aproape 65% estimat în 2027. În acest context, guvernul a început un proces de consolidare fiscală, care include creșteri de taxe și limitarea cheltuielilor, dar care „afectează perspectivele de creștere pe termen scurt”, subliniază raportul, explicând că ajustarea bugetară reduce consumul și activitatea economică.

Pe piața muncii apar deja semne de deteriorare, inclusiv o creștere a șomajului și o încetinire a creșterii salariilor, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală.

Riscuri multiple pentru economie

Economiștii OCDE atrag atenția și asupra riscurilor pentru perioada următoare. Întârzierile în absorbția fondurilor europene ar putea reduce investițiile și creșterea economică, iar măsuri bugetare mai dure decât cele estimate ar putea afecta suplimentar economia.

În același timp, presiunile asupra cheltuielilor publice cresc, în special în domenii precum sănătatea, educația și protecția socială, ceea ce complică și mai mult echilibrarea bugetului. De asemenea, tensiunile geopolitice și încetinirea economiilor europene pot reduce cererea pentru exporturile românești, iar riscurile privind inflația rămân ridicate, inclusiv în cazul unor noi creșteri ale prețurilor la energie sau al unor șocuri în agricultură.

OCDE: Se poate, dar cu reforme

Pe termen mediu, OCDE consideră că România are în continuare un potențial important de recuperare a decalajelor față de economiile dezvoltate, susținut de fondurile europene și de integrarea în economia UE. Însă avertizează că, pentru a menține acest parcurs, este nevoie de reforme structurale și de o politică fiscală mai disciplinată.

„Sunt necesare eforturi susținute pentru a păstra sustenabilitatea fiscală”, concluzionează raportul, subliniind că fără ajustări suplimentare, riscurile pentru stabilitatea economică vor crește.