Oficial: România evită „junk-ul”. Fitch menține ratingul „BBB minus” (BBB-) cu perspectivă negativă, dar avertizează: „România, în perioadă extinsă de riscuri politice, ar putea pierde fonduri PNRR”. Ce riscuri economice sunt

Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, sprijinind convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste cele ale țărilor similare din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitul fiscal și de cont curent (CAD) mare și persistent, de creșterea datoriei publice/PIB și a datoriei externe nete/PIB, de inflația ridicată și de politica internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată.

Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, deși în scădere, și a creșterii raportului dintre datoria publică și PIB. Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului cvadripartid, în timp ce calea către rezoluție rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectivele fiscale, dar rămân riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028.

Factori cheie de evaluare

Deficit în continuă îmbunătățire , dar încă mare : Previzionăm că deficitul bugetar general al României se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernului (6%), reflectând o execuție mai bună de la începutul anului și o creștere preconizată a cheltuielilor de capital în a doua jumătate a anului 2026. Aceasta este mult sub nivelul de 9,3% din 2024, dar deficitul fiscal rămâne printre cele mai mari din categoria „Better Business Business” (Better Business Business – BBB).

Deficitul de numerar s-a redus la 42 de miliarde RON în prima jumătate a anului 2026 (2% din PIB-ul proiectat pentru 2026), față de 70 de miliarde RON în prima jumătate a anului 2025. Veniturile au crescut, susținute de creșterea TVA-ului, în timp ce cheltuielile au fost în general stabile, reflectând înghețări nominale ale salariilor și pensiilor. Investițiile au atins 36% din obiectivul anual, iar execuția proiectelor finanțate de UE a fost de 40%, reflectând sezonalitatea cheltuielilor și factori politici, cum ar fi aprobarea târzie a bugetului pentru 2026.

Incertitudine politică sporită: România rămâne fără guvern în urma prăbușirii coaliției cvadripartide în mai 2026, după 10 luni de mandat. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri.

Ajustare fiscală la moderată: Ne așteptăm ca reducerea deficitului să fie mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Previzionăm că deficitul fiscal se va reduce treptat la 5% în 2028, presupunând cheltuieli de capital mai mici, în urma finalizării RRF, și o reindexare modestă a pensiilor și salariilor.

Creșterea datoriei publice: Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Estimăm excedentul primar care stabilizează datoria la 0,1% în 2028, ceea ce implică faptul că va fi necesară o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB pentru a stabiliza raportul datoria publică/PIB. Traiectoria datoriei este, de asemenea, vulnerabilă la deprecierea leului românesc, deoarece 53% din datoria publică este denominată în valute. Previziunea noastră este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025, puțin peste mediana proiectată „Better Business Bureau” de 9,1%.

Dezechilibre externe mari: Previzăm că CAD se va reduce doar treptat la 6,7% din PIB până în 2028, de la 7,9% în 2025, în ciuda deficitelor fiscale mai mici, dar va rămâne cu mult peste mediana prognozată „BBB” de 0,3%. Ne așteptăm ca intrările nete de ISD să finanțeze doar 26%. Intrările de capital ar trebui să susțină rezerve internaționale brute stabile, dar prevedem că acoperirea rezervelor pentru plățile externe curente va scădea la 4,6 luni în 2028, de la 5,2 luni în 2025, în general în conformitate cu mediana proiectată „BBB”. Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025, semnificativ mai slabă decât poziția proiectată de creditor mic pentru țările similare „BBB”.

Dependență ridicată de împrumuturile externe: Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței. Intrările mari de fonduri UE, inclusiv finanțarea regulată a bugetului de coeziune, granturile și împrumuturile RRF și prefinanțarea din cadrul mecanismului Acțiunea de Securitate a UE pentru Europa, au redus nevoile de finanțare externă ale pieței în 2026.

Împrumuturile de pe piață vor rămâne probabil la un nivel ridicat, deoarece deficitele fiscale mai mici sunt contrabalansate de scadențele în creștere ale datoriei externe și de intrările mai mici proiectate către UE, pe care le anticipăm că se vor modera la 1,5% din PIB în 2027-2028, față de 3,7% în 2026. Cu toate acestea, o execuție mai rapidă a investițiilor ar oferi un avantaj pentru absorbție și, prin urmare, pentru intrări mai mari către UE.

Contracție economică; Redresare graduală: Previzionăm că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Ne așteptăm ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028, susținută de îmbunătățirea dinamicii salariilor reale și de o creștere a investițiilor din sectorul privat, compensând parțial cheltuielile de capital publice mai mici. Creșterea PIB-ului real va rămâne sub mediana proiectată de 2,7%.

Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă o slăbiciune a ratingului, inflația medie anuală fiind peste comparabile și constant peste ținta de inflație a Băncii Naționale a României de 2,5% +/-1 punct punctual în ultimii ani. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au contribuit la presiunile inflaționiste generate de creșterea cotei TVA și de expirarea plafonării prețului energiei electrice în a doua jumătate a anului 2025, împingând IAPC-ul general la 9,7% față de anul precedent în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025. Fitch estimează că inflația va fi în medie de 7,6% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028.

ESG – Guvernanță: România are un clasament WBGI mediu, la percentila 62, reflectând un istoric recent de tranziții politice pașnice, un nivel moderat de drepturi de participare la procesul politic, o capacitate instituțională moderată, un stat de drept consolidat și un nivel moderat de corupție.

SENSIBILITĂȚI DE EVALUARE: Factori care ar putea duce, individual sau colectiv, la o acțiune negativă privind ratingul/degradarea

Finanțe publice: Eșecul implementării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar duce la stabilizarea datoriei publice/PIB-ului pe termen mediu, de exemplu, din cauza unui blocaj politic prelungit care împiedică implementarea politicilor.

Finanțe macroeconomice/externe: Dovezi ale unor efecte negative asupra finanțării externe și a lichidității sau a stabilității macroeconomice, provenite din tensiuni politice accentuate sau din fluctuații fiscale și deprecieri ale dobânzilor (CAD) persistent ridicate.

Factori care ar putea duce, individual sau colectiv, la o acțiune/actualizare pozitivă a ratingului:

Finanțe publice: Încrederea că progresele constante în consolidarea fiscală vor sprijini stabilizarea datoriei publice/PIB pe termen mediu ar putea duce la o revizuire a perspectivei la Stabilă

Finanțe externe: Reducerea îndatorării externe și a riscurilor de finanțare externă, derivate dintr-o îmbunătățire structurală a CAD

Modelul de rating suveran (SRM) și suprapunerea calitativă (QO)

Sistemul SRM, proprietar al Fitch, atribuie României un scor echivalent cu un rating de „BBB” pe scala IDR pentru valute pe termen lung (LT FC).

Comitetul de rating suveran al Fitch a ajustat rezultatul scorului SRM pentru a ajunge la IDR-ul final LT FC prin aplicarea QO-ului său, în raport cu datele și rezultatele SRM, după cum urmează:

Finanțe externe : -1 treaptă, pentru a reflecta o vulnerabilitate externă mai mare decât cea sugerată de SRM, având în vedere cerințele mari de finanțare externă și CAD și datoria externă netă mai mare în raport cu colegii de rating.

SRM-ul Fitch este modelul de rating de regresie multiplă proprietar al agenției, care utilizează 18 variabile bazate pe medii centrate pe trei ani, inclusiv un an de previziuni, pentru a produce un scor echivalent cu un LT FC IDR. QO-ul Fitch este un cadru calitativ prospectiv, conceput pentru a permite ajustarea rezultatului SRM pentru a atribui ratingul final, reflectând factorii din cadrul criteriilor noastre care nu sunt pe deplin cuantificabili și/sau nu sunt reflectați pe deplin în SRM.

Instrumente de datorie: Factori cheie de rating

Datorie pe termen lung negarantată senior egalizată : Ratingurile datoriei pe termen lung negarantate senior sunt egalizate cu LT IDR aplicabil, deoarece Fitch presupune că recuperările vor fi „medii” atunci când LT IDR-urile ale statului sunt „BB-” și mai mari. Nu se atribuie ratinguri de recuperare la acest nivel de rating.

Plafon de țară

Plafonul de țară pentru România este „BBB+”, cu două trepte peste IDR-ul FC la termen. Aceasta reflectă constrângeri și stimulente puternice, în raport cu IDR-ul, împotriva impunerii de controale de capital sau de schimb valutar care ar împiedica sau ar împiedica semnificativ sectorul privat să convertească moneda locală în FC și să transfere veniturile către creditori nerezidenți pentru a-și achita datoriile.

Modelul de plafonare a țării al Fitch a produs o creștere inițială de +1 treaptă peste IDR. Comitetul de rating al Fitch a aplicat o ajustare calitativă suplimentară de +1 treaptă la aceasta, în cadrul pilonului Caracteristici instituționale pe termen lung, deoarece considerăm că integrarea comercială și financiară este mai puternică decât rezultatul modelului, susținută de apartenența la UE.

REFERINȚE PENTRU SURSELE SUBSTANTIAL MATERIALE CITATE CA FACTOR CHEIE AL EVALUĂRII

Principalele surse de informații utilizate în analiză sunt descrise în Criteriile Aplicabile.

Rezultatele Comitetului de Apel Extern

În conformitate cu politicile Fitch, Emitentul a făcut apel și a furnizat informații suplimentare către Fitch, ceea ce a dus la o acțiune de rating diferită de rezultatul inițial al comitetului de rating.

Semnale de vulnerabilitate climatică

Rezultatele studiului nostru Climate.VS nu au indicat un risc crescut pentru România.

Considerații ESG

România are un scor de relevanță ESG de „5[+]” pentru Stabilitate politică și Drepturi, deoarece Indicatorii de Guvernanță ai Băncii Mondiale au cea mai mare pondere în SRM-ul Fitch și, prin urmare, sunt foarte relevanți pentru rating și reprezintă un factor cheie de rating cu o pondere mare. Întrucât România are un rang percentil peste 50 pentru indicatorul de guvernanță respectiv, acest lucru are un impact pozitiv asupra profilului de credit.

România are un scor de relevanță ESG de „5[+]” pentru statul de drept, calitatea instituțională și de reglementare și controlul corupției, deoarece indicatorii de guvernanță ai Băncii Mondiale au cea mai mare pondere în SRM-ul Fitch și, prin urmare, sunt foarte relevanți pentru rating și reprezintă un factor cheie de rating cu o pondere mare. Întrucât România are un rang percentil peste 50 pentru respectivii indicatori de guvernanță, acest lucru are un impact pozitiv asupra profilului de credit.

România are un scor de relevanță ESG de „4[+]” pentru Drepturile Omului și Libertățile Politice, deoarece pilonul Voce și Responsabilitate din cadrul Indicatorilor de Guvernanță ai Băncii Mondiale este relevant pentru rating și un factor determinant al ratingului. Întrucât România are un rang percentil peste 50 pentru indicatorul de guvernanță respectiv, acest lucru are un impact pozitiv asupra profilului de credit.

România are un scor de relevanță ESG de „4[+]” pentru Drepturile Creditorilor, deoarece disponibilitatea de a onora și rambursa datoria este relevantă pentru rating și reprezintă un factor determinant pentru ratingul României, ca și pentru toate statele suverane. Întrucât România are un istoric de peste 20 de ani fără o restructurare a datoriei publice, așa cum este reflectată în variabila noastră SRM, acest lucru are un impact pozitiv asupra profilului de credit.

Cel mai înalt nivel de relevanță ESG a creditului este un scor de „3”, cu excepția cazului în care se specifică altfel în această secțiune. Un scor de „3” înseamnă că aspectele ESG sunt neutre din punct de vedere al creditului sau au doar un impact minim asupra creditului asupra entității, fie datorită naturii lor, fie modului în care sunt gestionate de entitate. Scorurile de Relevanță ESG Fitch nu sunt date de intrare în procesul de rating; acestea reprezintă o observație privind relevanța și materialitatea factorilor ESG în decizia de rating.