Opinie Cristian Hostiuc, ZF: Dacă nu va face economia să crească şi să revină încrederea oamenilor în viitor, ca să investească şi să consume, USL va pierde repede din ceea ce a câştigat

Tăierea salariilor în 2010 şi majorarea TVA a lăsat urme adânci în mintea oamenilor, care erau îndatoraţi până peste cap. Iar acea tăiere i-a făcut să ajungă în statistici fie un credit neper­formant, dat mai departe de bănci la recu­peratorii de credite care te pisează continuu la cap cu telefoanele, sau să îi trimită la bancă şi să ceară cu ruşine reeşalonarea împrumutului.

Dar dincolo de această tăiere a salariilor şi majorare a TVA, care a tras înapoi economia cu un an şi a scumpit preţul produselor şi serviciilor cu 8%, a fost problema că numai ei au fost sacrificaţi, iar cei de la PDL şi-au păstrat privilegiile, afacerile, "corupţii" etc.

Din partea PDL nu a existat umilinţă şi compasiune după tăierea salariilor, iar teza predicată cum că dacă nu s-ar fi luat aceste măsuri, am fi ajuns precum Grecia nu a fost înghiţită. Dacă prin tăierea salariilor în vara lui 2010 România a ieşit de pe ecranul cu avertisment al analiştilor şi al băncilor străine care ne împrumută, ceea ce s-a întâmplat după aceea, în următorul an şi jumătate, a arătat că guvernul Boc nu a avut niciun plan. Creşterea economică a venit de la sine, de la Dumnezeu, pentru că am avut un an agricol bun, şi nu prin faptul că guvernul Boc a luat măsuri, decizii ca să scoată România din recesiune. Iar lipsa acestor măsuri active se vede acum când exporturile şi producţia industrială încetineşte, iar economia nu poate fi susţinută prin consumul intern pentru că nu sunt surse de finanţare.

În 2009 preşedintele Băsescu şi premierul Boc au salvat băncile româneşti, aflate marea lor majoritatea în proprietatea unor grupuri financiare din Austria, Franţa, Grecia, Olanda sau Anglia, prin acordul cu FMI. În schimb, băncile trebuia să asigure în continuare în special finanţarea bugetului de stat, care avea o gaură ce depăşea 10 miliarde de euro. Dar mai departe băncile nu au salvat IMM-urile, cele mai lovite de criză, şi nici persoanele fizice. Iar Băsescu şi PDL plătesc acum acest lucru.

Insolvenţa a peste 20.000 de afaceri în toţi aceşti ani de criză trebuie decontaţi de către cineva. Asta este singura modalitate de răzbunare a micilor antreprenori, care pe lângă chioşcul lor mai aveau 2-3 angajaţi, pentru ceea ce s-a întâmplat. Iar aceşti vinovaţi sunt PDL şi Băsescu.

Discursul de reformă al preşedintelui, şi recitat apoi de către discipolii din PDL nu se regăsea în realitatea economică. Şi nici politică. Oamenii auzeau că cineva şi-a asumat decizii grele de reformă, dar reforma nu exista. Erau aceiaşi oameni la putere, aceeaşi situaţie, iar situaţia economică nu se îmbunătăţea. Iar situaţia politică devenea din ce în ce mai agresivă.

Un preşedinte-jucător poate era bun atunci când economia creştea şi când populaţia nu avea probleme cu banii. Când economia a scăzut şi se chinuia să iasă din recesiune nu ştiu cât de mult atitudinea de preşedinte-jucător mai era valabilă în ochii oamenilor.

Citeşte continuarea materialului pe www.zf.ro