Opinie Lucian Croitoru: Guvernele au contribuit mai mult decât pieţele financiare la situaţia complicată în care ne aflăm astăzi

În discursul public despre criza mondială există două elemente care introduc confuzie şi pun nisip în mecanismul de ajustare a echilibrului dintre cei doi centri de putere ai capitalismului (pieţele finaciare şi guvernele).

220 afișări
Imaginea articolului Opinie Lucian Croitoru: Guvernele au contribuit mai mult decât pieţele financiare la situaţia complicată în care ne aflăm astăzi

Lucian Croitoru (Imagine: Daniel Mihailescu/Mediafax Foto)

În primul rând, mulţi văd o singură criză, şi anume pe cea declanşată în iulie 2007 (pe scurt, criza financiară, atribuită pieţelor). În al doilea rând, mulţi dintre cei care vorbesc şi despre criza datoriilor suverane tind să o considere o consecinţă a primeia, rezultată în urma intervenţiilor statului pentru a contracara recesiunea asociată cu criza financiară. Această optică este însă greşită. În lumina ei apare că ceea ce a condus omenirea în criză, inclusiv la criza datoriilor suverane, sunt evoluţiile de pe pieţele financiare. Astfel, efortul de corectare este concentrat pe reglementarea pieţelor financiare, care tinde să devină excesivă. Reglementări dure pentru cele mai importante bănci l-au făcut recent pe Jemie Dimon, directorul general al JP Morgan, să spună că SUA ar trebui să ia în calcul retragerea din Comitetul de la Basel.

Corect este să vorbim despre criza financiară şi despre criza datoriilor publice ca despre două crize distincte. În articolul "Ce ştim noi despre capitalism şi nu ştia Marx" din 6 septembrie 2011 din Ziarul Financiar am arătat că echilibrul dintre cei doi centri de putere ai capitalismului se ajustează sub forţa crizelor economice majore, ultima ajustare având loc la sfârşitul anilor '70. Echilibrul stabilit atunci s-a reflectat în modul în care a fost condusă economia şi putem spune că fiecare centru de putere a evoluat spre a produce propria criză.

Criza financiară şi criza datoriilor suverane sunt rezultatele independente ale evoluţiilor paralele începute în anii '80 în sectorul privat şi în cel public. În sectorul financiar, securitizarea frenetică apărută după 2002 a fost un factor cheie al acumulării crizei financiare (alături de lichiditatea abundentă, volatilitatea scăzută, conflictele de interese ale agenţiilor de rating, reglementări inadecvate). Dar în timp ce apariţia unei crize pe ruta evoluţiilor de pe pieţele finaciare era de aşteptat datorită naturii inerent ciclice a afacerilor, o criză paralelă a datoriilor suverane este în mod evident un eşec al politicilor publice. Se ştie că, inevitabil, la un moment dat, condiţiile pentru ca cererea agregată să scadă în mod semnificativ se acumulează şi că guvernele trebuie să fie pregătite pentru a compensa această scădere.

Citeşte continuarea materialului pe www.zf.ro.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici