Patronatele bancare: Afişarea comisioanelor la ATM în sumă absolută implică schimbarea sistemului şi costuri mari

Patronatele bancare au notificat ANPC că proiectul de ordin privind afişarea valorii comisioanelor la retragerile de numerar de la bancomate nu poate fi aplicat în forma prezentată, din cauza limitărilor tehnice ale sistemului de ATM-uri, fiind necesare schimbări majore, cu costuri foarte mari.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a publicat la sfârşitul lui august un proiect de ordin prin care băncile vor fi obligate să afişeze pe ecranele bancomatelor toate comisioanele aferente operaţiunilor pe care un client doreşte să le efecuteze cu un card de debit sau credit, exprimate în suma exactă, nu procentual.

Bancomatele trebuie să afişeze pe ecrane toate informaţiile legate de costurile tranzacţiei, în ordinea operaţiunilor efectuate de către client, acesta având astfel posibilitatea de a renunţa la operaţiunea respectivă, fie că este vorba despre eliberare de numerar, transfer din cont, plăţi de facturi sau alte servicii solicitate.

Informaţiile privind costurile trebuie să fie vizibile şi uşor de citit, precizând suma exactă pe care o persoană o are de plătit pentru fiecare operaţiune, nu procentul perceput.

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) a solicitat joi ANPC, printr-o notificare, să prelungească termenul pentru dezbaterea publică cu şase săptămâni precum şi să organizeze cât mai curând consultări ample cu reprezentanţii băncilor.

ANPC stabilise perioada de primire a propunerilor şi observaţiilor pe marginea proietului în intervalul 1-11 septembrie.

"CPBR a insistat asupra faptului că ANPC şi comunitatea bancară trebuie să găsească împreună cele mai realiste soluţii de implementare ale proiectului din punctul de vedere al creşterii transparenţei, însă şi pentru evitarea creşterii semnificative a costurilor la consumatorul final şi a distorsiunilor de natură concurenţială", se arată într-un comunicat al Consiliului Patronatelor Bancare.

Şefii băncilor susţin că proiectul nu poate fi implementat în formă sa actuală, întrucât afişarea comisioanelor în valoare absolută la bancomatele altor bănci decât cele emitente ar necesită schimbări inclusiv la nivelul sistemelor MasterCard şi Visa şi ar presupune că orice banca din sistem cu reţea ATM să poată vedea în timp real comisioanele tuturor celorlalte.

Totodată, în cazul cardurilor în valută, situaţia ar fi şi mai complicată, deoarece există diferenţe de curs valutar între data tranzacţiei şi data decontării efective, iar în cazul cardurilor de credit ar fi imposibil de a comunica clientului care ar fi costul cu dobânda aferentă respectivei tranzacţii, spun aceştia.

"Chiar dacă taxele şi comisioanele standard ale băncilor sunt afişate în bănci şi disponibile pe site‐urile băncilor, există categorii de clienţi care beneficiază de condiţii specifice, care ar fi supuse în egală măsură eventualului schimb de informaţii între bănci, ridicând probleme de natură practicilor anticoncurenţiale, cât şi de respectare a confidenţialităţii secretului bancar şi comercial", se precizează în comunicat.

CPBR consideră că ar putea fi implementat cel mult un sistem de afişare al comisioanelor doar în cazul operaţiunilor cu carduri desfăşurate la ATM‐urile băncilor emitente, însă cu anumite limitări.

În această situaţie, băncile membre ale Consiliului (BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit Ţiriac Bank, Volksbank România şi ING Bank România) au anticipat că va fi nevoie de un termen de cel puţin 12 luni de la publicarea ordinului şi de costuri considerabile pentru a implementa chiar şi numai acest sistem.

Reprezentanţii băncilor apreciază că documentul ar trebui corelat cu alte acte normative de nivel superior cu care se află în conexiune, iar modificarea actelor normative în vigoare trebuie realizată prin acte normative ulterioare de acelaşi nivel sau de nivel superior (prin ordonanţă sau lege), în cazul legii fiind necesar un studiu de impact cu dificultăţile care ar putea apărea la punerea în practică a documentului. Totodată, orice proiect trebuie integrat în ansamblul legislaţiei în domeniu, se arată în notificarea transmisă joi ANPC.

Ei atrag atenţia că operaţiunile de plată efectuate de consumatori la ATM prin intermediul cardurilor, în raport cu banca proprietara/deţinătoare a terminalului ATM, se încadrează în categoria operaţiunilor de plată singulare, prevăzute de legislaţie, care menţionează că "în cazul în care un ordin de plată pentru o operaţiune de plată singulară este transmis printr-un instrument de plată stabilit printr-un contract-cadru, prestatorul de servicii de plată nu are obligaţia să furnizeze sau să pună la dispoziţie informaţii care au fost deja transmise utilizatorului serviciilor de plată în temeiul unui contract-cadru încheiat cu un alt prestator de servicii de plată sau care îi vor fi transmise în conformitate cu contractul-cadru respectiv".

De asemenea, CPBR vrea clarificarea aspectului dacă proiectul face referire doar la folosirea ATM-urilor băncii emitente pentru afişarea costurilor sau şi la bancomatele altor bănci.

În primul caz, şefii băncilor spun că fiecare client cunoaşte costurile operaţiunilor agreate prin contractul specific semnat, astfel că "obligaţia de informare se dublează nejustificat". În cel de-al doilea caz, banca proprietară a ATM-ului utilizat nu cunoaşte costurile agreate de posesorul cardului cu banca emitentă şi cel mult poate fi avut în vedere un cost pentru utilizarea efectivă a terminalului ATM al unei alte bănci care, în cazul unora dintre băncile din sistem, este zero.

Proiectul ANPC precizează în detaliu obligaţiile băncilor, stabilind că dimensiunea literelor/cifrelor trebuie să fie egală cu restul caracterelor de pe ecranul ATM-ului.

Dacă se blochează sau se reţine cardul de debit/credit în bancomat, insituţia de credit care deţine ATM-ul are obligaţia să informeze clienţii respectivi pe ecranul terminalului despre termenul maxim de recuperare a cardului şi numărul de telefon la care clientul poate apela în această situaţie, cu intervalul orar specificat în care poate contacta banca.

CPBR consideră că pot există situaţii în care consumatorului nu îi va putea fi restituit cardul respectiv, indiferent dacă este sau nu client al băncii deţinătoare sau proprietară a terminalului ATM în care acesta a fost blocat/reţinut, pentru suspiciune de fraudă, spre exemplu.

De asemenea, dacă cardul aparţine unui client al altei bănci, banca în al cărei terminal ATM este reţinut cardul nu va putea restitui, în nicio circumstanţă, cardul capturat, ci în mod normal clientul va trebui să se adreseze băncii emitente. Această comunică clientului motivul reţinerii cardului. Banca acceptatoare nu poate spune de ce a primit o înştiinţare de reţinere de la emitent şi eliberează cardul numai în urmă instrucţiunilor băncii emitente.

"Prin urmare, banca deţinătoare/proprietara a terminalului ATM utilizat de un client al altei bănci nu poate preciza concret - în raport de toate situaţiile care pot interveni - dacă şi în ce interval de timp va putea ajunge cardul în posesia titularului. Un termen general ar putea fi precizat doar în condiţiile în care este vorba de un card emis de banca deţinătoare/proprietară a terminalului ATM în care cardul a fost reţinut/blocat şi doar în condiţiile în care nu apar alte motive care să împiedice banca să acţioneze astfel", se arată în notificare.

Mai mult, patronatele bancare vor să ştie cu claritate dacă cerinţa din proiect vizează şi operaţiunile la care nu se percepe comision clientului şi, în caz afirmativ, dacă se doreşte afişarea mesajului de comision zero. Totodată, este neclar dacă prevederile se aplică numai pentru ATM-uri sau şi pentru terminalele cash-in (de introducere numerar) şi dacă în situaţia din urmă s-ar putea afişa un mesaj unic pe terminalele de tip cash-in la care nu sunt percepute comisioane clientului.

"În plus, considerăm că ar trebui prevăzut şi faptul că aceste dispoziţii nu se pot aplica decât cardurilor emise în România folosite pe ATM-uri de pe teritoriul României", se mai spune în notificare.

În prezent, băncile nu afişează la bancomate costurile privind tranzacţiile care se pot efectua la ATM-uri.

"CPBR şi‐a manifestat şi disponibilitatea de a conlucra cu ANPC inclusiv pentru elaborarea unui studiu de impact, cât şi pentru termene realiste de implementare a formei finale a Ordinului", se mai spune în comunicat.

Patronatele bancare au reacţionat imediat după publicarea proiectului de ordinul, considerând că trebuia iniţiat un proces consultativ mai amplu cu reprezentanţii băncilor chiar înainte de publicarea documentului pentru a putea discuta diferitele aspecte de ordin tehnic şi operaţional. Totodată, CPRB a transmis că va susţine iniţiativa cu condiţia ca asemenea măsuri să fie implementate în mod constructiv şi să nu producă distorsiuni în piaţă.

Consiliul Patronatelor Bancare din România a fost înfiinţat în acest an şi cuprinde şase dintre cele mai mari bănci din România.