Prăbuşirea lirei turceşti | Analist: Cursul şi Bursa de la Bucureşti sunt imune la criză/ Scăderea monedei afectează acţiunile marilor bănci europene

Bursa de Valori de la Bucureşti şi cursul valutar, atât leu/euro, cât şi leu/dolar, nu sunt încă influenţate de deprecierea puternică a lirei turceşti din ultimele zile, susţine unul dintre analiştii companiei de brokeraj Tradeville. Efectele pot să apară, pe fondul accentuării problemelor actuale.

2650 afișări
Imaginea articolului Prăbuşirea lirei turceşti | Analist: Cursul şi Bursa de la Bucureşti sunt imune la criză/ Scăderea monedei afectează acţiunile marilor bănci europene

„Rămâne de văzut dacă turbulenţele din Turcia se vor prelungi dincolo de câteva zile. Deocamdată, celelalte pieţe financiare globale nu sunt afectate critic de ceea ce se întâmplă în Turcia. Există o serie de îngrijorări în privinţa expunerii pe care băncile europene o au în Turcia. Totuşi, în ansamblu, criza valutară din Turcia şi turbulenţele resimţite în prezent de către alte valute emergente nu conduc la trepidaţii comparabile pe alte pieţe. Trebuie notat că, în episoade precedente de turbulenţe pe pieţe emergente (inclusiv apropiate de noi - precum Ucraina în urmă cu câţiva ani), atât bursa de acţiuni de la Bucureşti, cât şi cursul leului românesc au rămas extrem de stabile”, afirmă Mihai Nichişoiu, Senior Broker al Tradeville.

UniCredit (via Yapi Kredi) şi ING se numără printre grupurile financiare cu o expunere puternică la piaţa turcească, alături de BBVA (Spania, via Garanti) şi BNP (Franţa, via TEB) şi HSBC (Marea Britanie). Cele cinci grupuri financiare au nu doar participaţii majoritate sau de 100%, prin subsidiare, în bănci din Turcia, ci şi expuneri importante pe această piaţă.

„În ceea ce priveşte bursa de acţiuni de la Bucureşti, aceasta este conectată, deocamdată, mai degrabă la raportările financiare aferente celui de-al doilea trimestru şi primei jumătăţi a acestui an. Cursul leului românesc în raport cu moneda unică europeană rămâne în echilibru, în timp ce alte valute din regiune s-au depreciat uşor în faţă euro pe parcursul ultimelor zile”, mai spune Nichişoiu.

Leul s-a depreciat în ultima săptămână (6-13 august), atât în faţa euro, cât şi în fata dolarului: de la 4 lei la 4,0937 lei pentru un dolar; de la 4,625 lei la 4,6607 lei pentru un euro. În schimb, zlotul polonez a urcat de la 3,66 pentru un dolar la 3,78, iar forintul maghiar - de la 276 la 284 pentru un dolar, în aceeaşi perioadă.

„Cel mai probabil efect al deprecierii leului în faţa dolarului american, dacă aceasta se întâmplă, ar putea fi o creştere a preţurilor combustibililor, aşa cum s-a mai întâmplat în trecut. În general, orice import denominat în dolari americani ar trebui să se scumpească”, subliniază Nichişoiu.

Însă, la noi, pe lângă situaţia din Turcia, s-a adăugat decizia Băncii Naţionale a României, care a decis luni, 6 august, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 2,5% pe an. În plus, BNR a făcut operaţiuni repo, prin care a furnizat lichiditate pieţei, atât în data de 6 august (10,524 miliarde de lei), cât şi în data de 13 august (4,162 miliarde de lei).

„Pe de altă parte, parcurgem o perioadă în care banii devin tot mai puţin ieftini - costul creditării crescând în economiile dezvoltate, în particular în SUA, în condiţiile în care băncile centrale se retrag din sprijinul uriaş acordat după criză din 2008. Într-o asemenea perioadă, capitalurile au tendinţa de a se reîntoarce în economiile dezvoltate, generând riscuri pentru economiile emergente ale căror balanţe macro s-au deteriorat în ultimii ani”, evidenţiază Nichişoiu.

Brokerul subliniază că aprecierea recentă a dolarului american a fost generalizată, nu doar relativ la lira turcească sau alte valute emergente. „Astăzi, de pildă, euro a coborât sub 1,14 în faţa dolarului american, afişând cele mai mici cotaţii după iulie 2017. Aprecierea dolarului american se datorează, în particular, performanţei tot mai bune a economiei SUA şi intenţiei Rezervei Federale (Fed) de a continua să majoreze dobânzile locale, ceea ce face ca activele financiare americane să devină tot mai atractive pentru investitori”, mai spune Nichişoiu.

Fed a majorat, la mijlocul lunii iunie, dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale, până la 1,75%-2%, anunţând că ia în calcul şi alte majorări în cursul acestui an, pe fondul majorării inflaţiei. Efectul a fost o întărire rapidă a dolarului american în raport cu toate monedele.

„Motive ale unei crize valutare în Turcia au existat permanent, în ultimii ani. Ceea ce este diferit acum este că, în SUA, Fed este determinată să majoreze în continuare dobânzile, iar dolarul american reîncepe să se aprecieze. Astfel încât Turcia, care rulează unul dintre cele mai mari deficite de cont curent din lume, este pusă într-o postură tot mai incomodă. Deteriorarea relaţiilor politice dintre Turcia şi SUA nu face decât să amplifice turbulenţele pe pieţele de capital ale Turciei”, a subliniat Nichişoiu.

Turcia rulează un deficit de cont curent anualizat de peste 50 de miliarde de dolari.

„În termeni absoluţi, pentru câţiva ani la rând, Turcia a înregistrat al doilea cel mai mare deficit de cont curent din lume, după cel al SUA. În mare parte, acest deficit este tributar unor importuri uriaşe de energie. Când dolarul american se apreciază, pe seama unei creşteri a dobânzilor în SUA, finanţarea deficitului de cont curent al Turciei (şi al altor economii emergente, precum India sau Brazilia) devine tot mai dificilă”, explică Nichişoiu.

Lira turcească a atins, luni, cel mai scăzut nivel ai ultimilor 13 ani, cursul raportat ajungând şi la 7,98 de lire per euro, de la 6,93 de lire, cât a indicat Banca Centrală Europeană (BCE) vineri. Cotaţia înregistrată luni vine, însă, la capătul unei evoluţii care a început pe 26 iulie. Atunci, lira turcească şi-a început deprecierea graduală atât în raport cu euro, cât şi cu dolarul, depreciere ce a culminat pe 9 august.

Banca Naţională a Turciei a încercat luni să calmeze pieţele, susţinând că va furniza lichiditatea necesară, inclusiv prin reducerea rezervelor minime obligatorii pentru bănci, dar liniştea a durat doar câteva ore.

Evoluţia lirei turceşti a avut loc pe fondul unui cumul de factori: tensiunile diplomatice cu Statele Unite, generate de reţinerea unui preot american de către autorităţile turce, precum şi îngrijorarea investitorilor cu privire la o implicare tot mai mare a factorului politic turc în economie - în speţă a lui Recep Tayyip Erdoğan.

Între timp, presedintele turc a dat de înţeles că recenta evoluţie a lirei turceşti ar fi, de fapt, rezultatul unui complot. „Care este motivul acestei furtuni într-o ceaşcă de cafea? Nu există niciun motiv economic (...) Asta se numeşte a purta o operaţiune împotriva Turciei”, a declarat Recep Erdoğan, citat de Reuters.

În plus, pe parcursul weekend-ului, preşedintele turc a ameninţat cu reformarea sistemului de alianţe pe care Turcia îl are, a exlus ideea unui ajutor extern şi ideea de creştere a dobânzii de referinţă.

Scăderea lirei turceşti ricoşează în acţiunile marilor bănci europene

Acţiunile marilor bănci din Europa au pierdut teren în cursul zilei de luni, din cauza preocupărilor legate de criza valutară a Turciei, care se accentuează. Pe alte pieţe emergente, cele mai afectate bănci sunt ING, UniCredit şi banca spaniolă BBVA, relatează Reuters.

Indicele acţiunilor bancare din zona euro - ESTX BANKS - a scăzut cu peste 1,6%, plasându-se aproape de cel mai scăzut nivel din acest an şi indicând scăderi pentru a patra sesiune la rând.

Lira turcească şi-a revenit, luni, de la scăderea record înregistrată faţă de dolar, după anunţul făcut de banca centrală din Turcia, care a precizat că va acorda „toate lichidităţile de care băncile au nevoie”, precum şi faptul că-şi va diminua cerinţele cu privire la rezervele minime obligatorii. Potrivit Reuters, această ultimă decizie ar fi menită să introducă o sumă de şase miliarde de dolari în sistemul financar.

Rublele ruseşti au scăzut şi ele, atingând cel mai scăzut nivel din 2016 sub presiunea scăderii lirei turceşti şi a preocupărilor investitorilor faţă de noile sancţiuni ale Statelor Unite împotriva Rusiei.

„Există o reacţie de panică asupra tuturor monedelor de pe pieţele emergente, îngrijorările răspândindu-se asupra randului sud-african, asupra rupiei indiane sau a peso-ului mexican”, a declarat analistul Alexandre Baradez de la compania de brokeraj IG Group.

Acţiunile Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA), din Spania, ale băncii olandeze ING şi ale UniCredit (Italia), care deţin unităţi în Turcia, au scăzut cu peste 3%, în timp ce BNP Paribas, cea mai mare bancă din Franţa, a suferit o scădere de peste 1%.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici