România este pe penultimul loc în UE după nevoia de forţă de muncă neacoperită

România a avut o rată a locurilor de muncă vacante de 0,9% în al treilea trimestru din anul 2022, iar pe ultimul loc a fost Bulgaria, cu o rată a locurilor de muncă vacante de 0,8%, arată Ziarul Financiar.

472 afișări
Imaginea articolului România este pe penultimul loc în UE după nevoia de forţă de muncă neacoperită

România este pe penultimul loc în UE după nevoia de forţă de muncă neacoperită

România face parte dintr-un grup al ţărilor UE în care rata de neocupare a locurilor de muncă în trimestrul al treilea al anului 2022 a fost mai mică de 2%, potrivit unui raport al fundaţiei Eurofound. Documentul nu explică de unde vin aceste diferenţe, dar nu sunt decât două explicaţii: fie locurile de muncă, în România, de exemplu, nu sunt scoase pe piaţă pentru că sunt oferite la negru, fie oferta de muncă este foarte subţire. În acest grup, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat doar creşteri mici în ultimul deceniu, problemele cheie ale pieţei muncii fiind mai degrabă niveluri ridicate de şomaj şi ocuparea informală decât deficitul generalizat de forţă de muncă.

Lipsa forţei de muncă este un obstacol în activitatea multor angajatori din ţările membre ale Uniunii Europene. Astfel penuria de forţă de muncă limitează producţia şi furnizarea de servicii în mai multe sectoare, iar lupta pentru talente este deosebit de acută în ţări precum Austria, Belgia, Cehia, Germania şi Olanda, arată un raport al Eurofound – Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă.

Raportul Eurofound arată că lupta pentru talente este acerbă în Austria, Belgia, Cehia, Germania şi Olanda. România este pe penultimul loc în UE după nevoia de forţă de muncă neacoperită, cu o rată a locurilor de muncă vacante de 0,9% în al treilea trimestru din anul 2022, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de acelaşi trimestru din anul 2021. Pe ultimul loc a fost Bulgaria, cu o rată a locurilor de muncă vacante de 0,8% în T3 din 2022, la acelaşi nivel faţă de al treilea trimestru din 2021.

Emilia Stroe, HR director al Sphera Group, operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, vorbea în cadrul conferinţei ZF HR Trends 2023 despre cum industria în care activează compania sa este tot timpul în fruntea domeniilor cu cele mai multe joburi disponibile.

„HoReCa este unul din domeniile de activitate cu un număr mare de joburi disponibile în mod constant. HoReCa este printre ultimele domenii din punctul de vedere al veniturilor, dar este o şcoală foarte bună pentru alte domenii“, a spus ea în cadrul conferinţei.

Nivelul penuriei de forţă de muncă, reflectat prin rata locurilor de muncă vacante, înregistrează un grad ridicat de variaţie între ţările europene. În cadrul UE, trei grupuri de ţări pot fi identificate după acest indicator. În primul grup sunt ţările în care deficitele au înregistrat creşteri foarte mari în ultimul deceniu şi în care rata de neocupare este în prezent peste 4%. Acesta este cazul în Austria, Belgia, Cehia, Germania şi Olanda.

Cehia este singura ţară din acest grup care a înregistrat o scădere (de 0,6 puncte procentuale) a ratelor de neocupare ca urmare a scăderii activităţii economice declanşate de criza energetică, care a afectat negativ sectoarele sale de producţie şi construcţii. Totuşi, începând cu trimestrul al treilea al anului 2022, rata de neocupare în Cehia rămâne una dintre cele mai ridicate din Europa, ceea ce indică faptul că deficitele din ţară sunt de natură structurală.

Al doilea grup include Cipru, Estonia, Finlanda, Ungaria, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Slovenia şi Suedia. Acestea sunt ţări în care rata de neocupare în trimestrul al treilea al anului 2022 s-a situat între 2% şi 3%, în linie cu media europeană.

În a treia grupă, care include Bulgaria, Croaţia, Grecia, Irlanda, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovacia şi Spania, rata de neocupare este mai mică de 2%. În acest grup, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat doar creşteri mici în ultimul deceniu, problemele cheie ale pieţei muncii fiind mai degrabă niveluri ridicate de şomaj şi ocuparea informală decât deficitul generalizat de forţă de muncă.

„Lipsa forţei de muncă este deosebit de răspândită în sectoarele cu condiţii de muncă dificile, cum ar fi sănătatea. Nivelurile scăzute de investiţii, împreună cu impactul pandemiei şi o piaţă a forţei de muncă segregată în funcţie de gen contribuie la deficitul de lucrători din domeniul sănătăţii, într-un sector în care populaţia şi forţa de muncă îmbătrânită din UE urmează să exacerbeze aceste lipsuri în continuare în anii următori“, scrie raportul Eurofound.

Pandemia a contribuit şi ea la deficitul de forţă de muncă prin scăderea forţei de muncă, în special în sectoarele cu contact, cum ar fi comerţul cu amănuntul şi ospitalitatea. Până la sfârşitul anului 2021, aceste sectoare aveau încă un deficit de aproximativ 1,4 milioane de lucrători comparativ cu ultimul trimestru din 2020. Acest lucru ar putea reflecta preocupări legate de sănătate, precum şi o schimbare a preferinţelor lucrătorilor. Dacă luăm în considerare piaţa strânsă a forţei de muncă şi disponibilitatea locurilor de muncă în alte sectoare, unii lucrători ar putea să vrea să se îndepărteze de locurile de muncă prost plătite şi de proastă calitate.

„Redresarea puternică a pieţelor de muncă europene în urma pandemiei de COVID-19 a fost însoţită de o creştere abruptă a penuriei de forţă de muncă. Până în al treilea trimestru al anului 2022, amploarea penuriei în UE, astfel cum este reflectată de rata locurilor de muncă vacante, era de 2,9% – mai mult decât dublu faţă de nivelul din acelaşi trimestru din 2013 şi cu 0,8 puncte procentuale peste rata de locuri de muncă vacante din trimestrul al treilea din 2019, înainte de pandemia de COVID-19“, mai scriu cercetătorii de la Eurofound.

Deficitul de forţă de muncă în UE a crescut între 2014 şi 2019, şi mai ales după 2015, când redresarea după criza financiară globală anterioară a câştigat avânt. În timp ce pandemia şi blocajele asociate cu ea au redus activitatea economică şi au inversat tendinţa de creştere a penuriei de forţă de muncă, acest lucru a fost de scurtă durată. Până în al doilea trimestru al anului 2021, rata locurilor de muncă neocupate din UE a egalat deja nivelurile pre-pandemie şi a atins niveluri istorice până în al doilea trimestru al anului 2022.

Pe fondul provocărilor tot mai mari impuse de războiul din Ucraina, blocajele lanţului de aprovizionare, criza energetică şi presiunile inflaţioniste, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat o uşoară scădere între trimestrele al doilea şi în al treilea din 2022. Totuşi, având în vedere amploarea acestor provocări concomitente, această schimbare este modestă, ceea ce indică faptul că pieţele europene ale forţei de muncă rămân strânse şi este probabil să rămână aşa, în ciuda recesiunii moderate prognozate, care este probabil să afecteze UE şi în special zona euro în 2023.

„Persistenţa penuriei de forţă de muncă pe fondul unei potenţiale recesiuni indică probabilitatea că acestea vor deveni structurale şi vor rămâne ridicate în următorii ani şi ar putea fi exacerbate ca urmare a tendinţelor demografice.“

Întrucât factorii care provoacă aceste deficite variază în funcţie de sector, ocupaţie şi regiune, măsurile de abordare a acestora trebuie să răspundă în moduri diferite, de la dezvoltarea competenţelor, a face anumite sectoare şi ocupaţii mai atractive, activarea forţei de muncă subutilizate şi o mai bună potrivire a cererii şi a ofertei.

„Multe măsuri de abordare a penuriei din sectoarele sănătăţii şi îngrijirii se concentrează pe salariu şi condiţiile de muncă. În timp ce iniţiativele de abordare a problemei salariilor scăzute în unele ţări din Europa Centrală şi de Est au contribuit la încetinirea numărului de persoane care iau în considerare munca în străinătate, concentrarea numai pe salariu este adesea insuficientă fără alţi factori de calitate a vieţii care fac munca mai atractivă, cum ar fi infrastructura educaţională, autonomie mai mare asupra orelor de lucru, acces la formare şi progres în carieră şi muncă cu mai mult scop.“

Măsurile de utilizare a forţei de muncă existente sunt deosebit de importante în IT&C şi în contextul tranziţiei ecologice şi digitale, unde nepotrivirea competenţelor este cel mai mare factor al penuriei.

„Având în vedere evoluţiile tehnologice care evoluează rapid şi nevoia tot mai mare de a identifica nevoile viitoare de competenţe într-o economie ecologică, eforturile comune între guverne, partenerii sociali şi furnizorii de formare vor fi esenţiale pentru a identifica nevoile de competenţe existente şi pentru a le prognoza pe cele viitoare.“

Măsurile care vizează grupurile subutilizate de pe piaţa muncii trebuie să ofere un sprijin holistic care să abordeze factorii care împiedică participarea pe piaţa muncii, cum ar fi problemele de sănătate şi lipsa accesului la îngrijire la preţuri accesibile, precum şi nevoile de formare şi de experienţă de muncă. Acest lucru necesită o colaborare strânsă a partenerilor sociali şi a altor organisme relevante în contextul unor măsuri mai ample, cum ar fi politicile privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată, precum şi stimulentele fiscale şi de beneficii.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici