ANALIZĂ | Cel mai mare „experiment” economic și demografic al Europei: valurile de imigranți din Spania

12 mai 2026, 16:55, Economic

Mădălina Dinu

Economia Spaniei este ținta unui experiment uriaș la nivel european care va marca, fără îndoială, evoluția țării, dar poate și viitorul Europei. Dacă va funcționa, Bruxelles-ul ar putea lua notițe. Dacă va eșua, la fel se va întâmpla și cu el, scrie El Economista.

Spania, în contrast cu curentul dominant din Occident, și-a deschis larg porțile pentru cei care vin din afară, ceea ce revoluționează demografia și economia, răsturnând complet prognoze care până de curând erau foarte diferite.

Acum se estimează că Spania va conduce creșterea populației în Europa, în timp ce economia arată un potențial de creștere mai mare decât se anticipa. Acest lucru va fi valabil atât timp cât ciclul economic rămâne expansiv și economia reușește să absoarbă întreaga forță de muncă străină care sosește, însă rezultatul real va fi văzut atunci când va apărea o nouă recesiune. În lipsa unei bile de cristal pentru a citi viitorul, merită explicat cum acest experiment schimbă prognozele economice ale Spaniei.

Butoiul cu pulbere al lumii: o analiză profundă cu prof. dr. Alba Popescu despre Africa și mizele resurselor globale

Acest fenomen migrator din Spania din ultimii ani continuă să atragă atenția presei internaționale, în special a publicațiilor financiare anglo-saxone. Deși nu este prima dată când îl abordează, Financial Times a realizat un amplu reportaj plasat chiar pe pagina principală a site-ului său, în care afirmă că „Spania desfășoară ultimul experiment de imigrație la scară largă rămas în Europa”.

Totuși, trebuie subliniat că acest experiment are anumite particularități care ar putea fi numite „particularități spaniole” și care se bazează pe naționalitatea și cultura majorității străinilor care ajung în Spania. Această forță de muncă provine în mare parte din America Latină, din țări precum Columbia, Venezuela sau Argentina, ale căror populații au legături culturale strânse, ceea ce facilitează integrarea și încadrarea rapidă pe piața muncii.

Spania, împotriva curentului

În timp ce majoritatea economiilor avansate, de la SUA până la Germania, își restricționează politicile migratorii, inclusiv unele conduse de guverne socialiste precum Regatul Unit, Spania merge în direcția opusă, cu cifre care surprind publicația britanică. În medie, în fiecare an populația născută în străinătate crește cu un volum similar unui oraș ca Málaga, atingând aproape 600.000 de persoane, deși datele trimestriale recente arată o ușoară încetinire.

Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, Spania va fi țara din Europa unde populația va crește cel mai mult între 2025 și 2050, inversând complet prognozele demografice anterioare, care anticipau o scădere a populației. Noua proiecție arată că Spania va avea în 25 de ani 53,87 milioane de locuitori, cu patru milioane mai mult decât în 2025.

În același timp, zona euro și Uniunea Europeană vor pierde mai multe milioane de locuitori, din cauza îmbătrânirii populației și scăderii natalității. În Spania se preconizează că boom-ul migrator (care deja are loc) va fi atât de puternic încât sosirea străinilor va compensa complet scăderea natalității și creșterea mortalității în rândul populației vârstnice.

Anul trecut, Spania a reprezentat aproximativ o treime din creșterea totală a populației imigrante din UE, potrivit Fundației Rockwool, un centru de studii din Berlin. În mai puțin de un sfert de secol, populația născută în străinătate din Spania a trecut de la unul din 20 de rezidenți la aproape unul din cinci, o proporție chiar mai mare decât în SUA. Jurnaliștii FT constată că fenomenul este acum mult mai amplu decât primul val migrator din anii 2000, dinaintea marii crize financiare.

Revoluția economiei

Consecințele economice ale acestui val migrator sunt incontestabile. În ultimii doi ani, Spania a fost cea mai dinamică economie avansată din lume și un motor al creării de locuri de muncă în UE. Din 2020, a fost responsabilă pentru unul din patru dintre cele 11,1 milioane de locuri de muncă create în întregul bloc, potrivit unei analize independente a FT. Aproximativ 70% dintre aceste locuri de muncă au fost ocupate de imigranți, conform Funcas, care a analizat perioada din 2019.

Acest lucru are deja un impact asupra economiei spaniole la nivel de potențial de creștere. Creșterea potențială a unei economii este calculată luând în considerare toți factorii disponibili care pot funcționa simultan fără a genera dezechilibre sau presiuni inflaționiste. De exemplu, Spania a crescut peste potențial în perioada 1999–2007, ceea ce a generat inflație mai mare decât în zona euro, o bulă imobiliară și un deficit de cont curent printre cele mai mari din lume.

Creștere potențială mai mare

În acea perioadă, creșterea potențială a economiei spaniole era de aproximativ 1%, un fel de plafon structural determinat de productivitate scăzută, îmbătrânirea demografică și o piață a muncii incapabilă să reducă sustenabil șomajul structural.

În prezent, un nou raport al Băncii Spaniei arată că potențialul de creștere este semnificativ mai mare decât se estima și plasează expansiunea medie „puțin peste 2%” între 2022 și 2025, față de 1,3% cât se proiecta în 2021. În spatele acestei revizuiri se află, parțial, creșterea populației.

Principala explicație este piața muncii și, mai ales, demografia. Banca Spaniei recunoaște că „dinamici populaționale mai pozitive decât se aștepta” au schimbat perspectiva macroeconomică a țării.

În mod concret, fluxurile migratorii din ultimii ani au crescut puternic populația în vârstă de muncă, până la punctul în care „creșterea anuală medie a populației între 2022 și 2025 a fost cu aproape 1 punct procentual mai mare decât se prevăzuse”.

Acest lucru a permis creșterea ocupării potențiale într-un mod mult mai intens decât se anticipa. La aceasta se adaugă scăderea continuă a NAIRU (rata șomajului structural), pe care raportul o identifică drept un alt motor important al creșterii potențiale.

După ani în care șomajul structural a rămas blocat la niveluri de 14% sau 15%, Banca Spaniei estimează că această rată se apropie deja de aproximativ 11%, ceea ce înseamnă că economia poate genera mai multe locuri de muncă fără a provoca presiuni inflaționiste. Sosirea masivă a străinilor produce acest efect pozitiv în economie (deși generează și alte efecte adverse, care vor fi discutate ulterior).

Tabloul social divers și sosirea „populației tinere”

Deși economiștii folosesc termeni complecși și explicații tehnice pentru a argumenta această schimbare, realitatea este mult mai ușor de înțeles dacă este simplificată: sosirea populației „tinere” în țară crește ponderea populației capabile să producă, în raport cu cea care doar consumă din motive de vârstă (pensionarii consumă, dar nu produc, la fel ca minorii). Această situație generată de sosirea masivă a străinilor oferă un spațiu mai mare de creștere pentru economia Spaniei.

Totuși, dincolo de cifre și de impactul cantitativ al valului migrator asupra economiei, este interesant de analizat și din punct de vedere calitativ și social fenomenul sau „experimentul” pe care îl traversează Spania.

Mozaicul de mărturii colectate de jurnaliștii britanici reflectă un tablou social divers: senegalezi care supraveghează parcările de lângă plajă în Valencia, tineri pakistanezi care joacă cricket în piețele orașelor din Țara Bascilor, nomazi digitali americani care ocupă apartamente de lux în Madrid și Barcelona și muncitori în construcții din Peru.

Vocile intervievate confirmă publicației recunoștința față de politica de regularizare aflată în derulare a Guvernului lui Pedro Sánchez. „Trebuie să-i mulțumim pentru tot”, spune un muncitor latino-american, profilul cel mai des întâlnit dintre noii sosiți, în ciuda faptului că atenția mediatică se concentrează pe sosirile cu ambarcațiuni din Africa.

Mărturiile spaniolilor oferă, de asemenea, indicii clare despre ceea ce se întâmplă. Antreprenorul Juan Félix Huarte, președintele Uriel Investments, afirmă pentru FT că imigranții au devenit esențiali pentru economia țării din două motive principale. Unul este rata fertilității Spaniei, de 1,1 copii per femeie, cea mai mică din UE după Malta. Al doilea motiv este, potrivit lui, faptul că mulți tineri spanioli nu sunt dispuși să accepte locuri de muncă dificile.

Import de forță de muncă ieftină?

Deși Spania continuă să aibă o rată a șomajului ridicată pentru standardele europene, de peste 10%, companiile lui Huarte au dificultăți în a găsi oameni dispuși să conducă camioane de gunoi sau excavatoare în depozite de deșeuri. Același lucru este semnalat publicației britanice de Nino Redruello, chef responsabil de un grup de restaurante: „În fond, suntem recunoscători pentru această imigrație, pentru că fără ea probabil nu am avea aproape deloc sector de restaurante”.

Reportajul evidențiază și cealaltă față a fenomenului, respectiv provocările generate de creșterea rapidă a populației. Din punct de vedere economic, există îngrijorarea că acest fenomen se traduce printr-o creare masivă de locuri de muncă slab plătite și cu calificare redusă.

Cu alte cuvinte, că țara ajunge să importe în principal forță de muncă ieftină. Într-o economie deja puternic orientată către sectoare precum turismul, ospitalitatea sau, în trecut, construcțiile, acești noi lucrători ajung în principal în aceste domenii. În acest context, apar avertismente că marea provocare a Spaniei este productivitatea.

Impactul productivității scăzute se reflectă într-o creștere redusă a veniturilor gospodăriilor, subliniază expertul. În 2025, venitul pe lucrător a crescut în medie cu 0,6% în zona euro, dar a scăzut cu 0,1% în Spania.

Unii economiști consideră că țara ar trebui să folosească această perioadă de creștere pentru a se concentra pe îmbunătățirea productivității. O forță de muncă mai calificată ar ajuta la atingerea acestui obiectiv. „Acesta este un moment bun pentru a analiza ce tip de imigrație este necesară”, subliniază Raymond Torres, director de conjunctură la Funcas, pentru FT.

Problema majoră a locuințelor

Cealaltă provocare majoră evidențiată de reportaj este locuința, mai ales în marile orașe unde se concentrează locurile de muncă. Mulți actori evită o legătură directă, deoarece există mai mulți factori implicați, însă este cert că această creștere a populației contribuie la o cerere puternică într-un context de ofertă foarte limitată.

Prețurile locuințelor au depășit vârful din perioada bulei imobiliare din 2008, potrivit unui studiu CaixaBank. Din 2015, acestea au crescut cu 48% la nivel național și aproape s-au dublat în Madrid și Barcelona. Chiriile au crescut cu 39% între 2021 și 2025 în toată Spania și cu 59% în Comunitatea Madrid, potrivit Fotocasa.

În această analiză, totul este influențat de confruntarea politică obișnuită din Spania. Într-o vizită în orașul Mataró, din apropierea Barcelonei, unde 39% din populație este născută în străinătate și există o comunitate magrebiană importantă, corespondenții FT discută cu reprezentanți ai partidului Vox, care leagă această situație de creșterea criminalității, și cu reprezentanți ai guvernului local și regional, care resping această asociere. Rezultă astfel o confruntare de date și interpretări care nu clarifică situația.

Poate că marea întrebare, dacă acest experiment este un succes sau un eșec, nu va fi clarificată până la următoarea recesiune economică a Spaniei. În prezent, în plin ciclu de expansiune, economia este capabilă să absoarbă forța de muncă venită din afară.

Totuși, apar probleme importante precum cea a locuințelor. Când ciclul economic se va schimba și piața muncii va fi afectată de o activitate mai redusă, menținerea acestei populații într-o economie care, de regulă, are tendința de a distruge rapid locuri de muncă va deveni marea provocare economică și socială care va răspunde la întrebarea majoră europeană.