Raportul Corpului de control, analizat miercuri de Economedia, arată că finanțarea de 708 milioane de lei acordată în decembrie 2023 către Liberty Galați a fost aprobată în condiții care derogau de la normele interne stabilite de Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA).
Mai precis, „riscurile au fost subevaluate sau prezentate pe baza unor informații care nu mai erau actuale la momentul aprobării”, iar Exim Banca Românească – banca prin care statul român acordă finanțări și garanții în numele și în contul statului – nu ar fi urmărit respectarea unor obligații esențiale, precum constituirea garanțiilor.
Raportul indică și faptul că anumite termene contractuale ar fi fost prelungite tacit, fără aprobările necesare.
În plus, verificările realizate împreună cu ANAF au arătat că o parte dintre bani au fost folosiți pentru plata datoriilor restante și a furnizorilor, nu pentru susținerea activității și restructurarea companiilor, scopurile pentru care fuseseră aprobate finanțările.
Exim Banca Românească a votat favorabil planul de restructurare al Liberty Galați, aflat în procedură de concordat preventiv, fără o analiză juridică completă și fără aprobarea CIFGA. Ulterior, comitetul a respins aprobarea, însă planul fusese deja validat de instanță.
Sub semnul întrebării este pus și al doilea împrumut major acordat grupului Liberty, respectiv creditul de 750 milioane lei pentru Liberty Tubular Products Galați SA. Inspectorii susțin că avertismentele privind riscurile ridicate ale grupului nu au mai fost luate în calcul, crescând riscul de nerambursare.
Controlul a identificat și plăți neconforme, în valoare de peste 52 milioane de lei, inclusiv cheltuieli pentru salarii, servicii IT și utilități ale unei sucursale din Belgia, plăți către firme din grup fără documente justificative clare și avansuri pentru materii prime fără dovada livrării.
Liberty Galați, fostul Sidex Galați, este cel mai mare combinat siderurgic din România, controlat de grupul GFG Alliance al omului de afaceri britanic de origine indiană Sanjeev Gupta. Compania se află în procedură de concordat preventiv – o procedură de restructurare prin care încearcă să evite insolvența și falimentul prin negocieri cu creditorii – după ce a acumulat datorii majore și și-a redus drastic activitatea de producție. La începutul lunii mai 2026, combinatul a fost scos din nou la vânzare, după eșecul primei licitații internaționale organizate în acest an.
Situația este complicată și în cazul Electrocentrale Craiova, unde dintr-un credit de peste 331 milioane lei a fost rambursat mai puțin de un sfert din sumă, restul – de aproape 249 milioane lei – fiind încă neachitat.
Creditul acordat companiei fusese construit pe perspectiva unei majorări de capital estimate la aproximativ 300 milioane euro în 2025, însă aceasta nu s-a mai realizat. Între timp, compania a acumulat pierderi de peste 433 milioane lei, datorii totale de aproape 1,3 miliarde lei și penalități de mediu de aproape 600 milioane lei, intrând ulterior în insolvență.
Intrarea în insolvență suspendă recuperarea imediată a datoriilor, inclusiv a creditului acordat prin Exim Banca Românească.
Electrocentrale Craiova este compania de stat care produce energie electrică și agent termic pentru municipiul Craiova, fiind una dintre componentele importante ale sistemului local de termoficare.
Cazurile analizate acum de Corpul de control se suprapun peste informațiile publicate încă de anul trecut de Economedia despre creditele neperformante acordate de Exim Banca Românească unor companii considerate strategice de stat.
Publicația scria atunci că banca, deținută majoritar de stat prin Ministerul Finanțelor, a ajuns într-o situație dificilă din cauza finanțărilor de miliarde de lei acordate către Liberty Galați, Electrocentrale Craiova și Grup Servicii Petroliere (GSP), grupul offshore controlat de omul de afaceri Gabriel Comănescu, implicat de-a lungul timpului în mai multe controverse legate de contracte și datorii către stat.
Finanțări de stat pentru companii cu datorii uriașe
Potrivit surselor guvernamentale menționate de sursa citată, creditele acordate acestor companii erau considerate aproape imposibil de recuperat încă de atunci. Toate finanțările au fost aprobate prin Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA), organismul care funcționează pe lângă Ministerul Finanțelor și care aprobă finanțările acordate de Exim în numele și în contul statului român.
În centrul controversei s-a aflat și președintele băncii, Traian Halalai, unul dintre cei mai bine plătiți bancheri din România. Potrivit G4Media, ai mulți reprezentanți ai Guvernului i-au cerut să demisioneze, însă acesta a refuzat să plece din funcție.
La acel moment, banca susținea că aceste credite „nu sunt parte a indicatorilor financiari ai băncii” dar și că avertizase guvernele conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu asupra riscurilor legate de finanțările acordate.