Ședința CSAT s-a încheiat. Principalele concluzii: Pacea trebuie să excludă orice încercare rusă de redivizare a Europei în sfere de influență / CSAT a aprobat raportul DNSC 2024 / E necesară o abordare coordonată şi fermă pentru a elimina reţelele de evaziune şi fraudă

CSAT: E necesară o abordare coordonată şi fermă pentru a elimina reţelele de evaziune şi fraudă

O temă dezbătută în şedinţa de luni s-a referit la impactul evaziunii fiscale asupra securităţii economice a României.

„Membrii Consiliului au subliniat că evaziunea fiscală rămâne o vulnerabilitate majoră, care afectează bugetul de stat, slăbeşte capacitatea instituţiilor de a furniza servicii publice de calitate şi creează inechitate între contribuabili. CSAT a stabilit că este necesară o abordare coordonată şi fermă din partea tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu, pentru a identifica şi elimina reţelele de evaziune şi fraudă fiscală”, potrivit comunicatului de presă.

În acest sens, membrii Consiliului au convenit că sunt imperative câteva direcţii imediate: intensificarea controalelor, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal şi utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului român.

CSAT, despre viitorul Salinei Praid: recondiționarea minei vechi sau construirea unei noi exploatări

CSAT a aprobat raportul DNSC 2024: Amenințarea cibernetică în România rămâne ridicată

„De asemenea, premisa esenţială a succesului în lupta cu evaziunea fiscală o constituie crearea unui cadru de reglementare şi control articulat şi coerent, cu mecanisme concrete de intervenţie pentru instituţiile abilitate şi norme de integritate profesională pentru angajaţi. În acest sens, Guvernul României, prin autorităţile publice cu competenţe în domeniu, va lua măsurile necesare promovării acestui cadru normativ adecvat, inclusiv a unor prevederi pe componenta răspunderii penale, care să descurajeze atât comportamentul evazionist în sine, cât şi activitatea de facilitare”, precizează Administraţia Prezidenţială.

CSAT a aprobat raportul DNSC 2024: Amenințarea cibernetică în România rămâne ridicată

Potrivit concluziilor prezentate, nivelul general al ameninţării cibernetice în România a fost ridicat pe tot parcursul anului trecut.

„Într-un peisaj digital considerat volatil şi imprevizibil, DNSC a fost nevoit să se adapteze constant la multiple surse de risc, de la atacuri informatice complexe la exploatarea unor vulnerabilităţi critice”, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

În raport au fost prezentate şi date concrete privind incidentele de securitate cibernetică înregistrate, riscurile evaluate, precum şi stadiul îndeplinirii obiectivelor instituţiei.

Printre priorităţile DNSC din 2024 s-au numărat gestionarea vulnerabilităţilor critice, reducerea riscurilor de atacuri informatice şi întărirea rezilienţei digitale a infrastructurilor esenţiale.

CSAT, despre viitorul Salinei Praid: recondiționarea minei vechi sau construirea unei noi exploatări

Printre subiectele discutate s-a numărat și situația de la Salina Praid, un obiectiv strategic al României, afectat recent de incidente care au ridicat semne de întrebare legate de siguranța exploatării.

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au prezentat informări cu privire la posibilele vulnerabilități care pun în pericol funcționarea instalațiilor, siguranța angajaților și respectarea normelor de mediu.

CSAT a analizat două scenarii pentru viitorul salinei: recondiționarea minei vechi sau construirea unei noi exploatări atât pentru producție, cât și pentru vizitare.

Membrii Consiliului au subliniat că menținerea funcționării în condiții de siguranță este vitală pentru protejarea comunității locale și conservarea resurselor naturale.

Știrea inițială

Membrii CSAT au discutat luni despre evoluțiile privind războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, fiind analizate situația de pe front și stadiul negocierilor, din perspectiva implicațiilor pentru România.

Potrivit comunicatului de la finalul întâlnirii CSAT, România este interesată direct de securitatea Ucrainei, care are un impact major atât asupra securității regionale, cât și a întregii Europe.

„Țara noastră susține eforturile Statelor Unite ale Americii pentru încetarea acestui conflict armat și condamnă lipsa voinței politice din partea Moscovei în direcția păcii și refuzul acesteia pentru un armistițiu complet, imediat și necondiționat. Alături de celelalte state membre UE și NATO, România va continua să sprijine Ucraina în lupta pentru apărarea suveranității sale. Este în interesul țării noastre ca războiul să se încheie printr-o pace justă și durabilă, care să stabilească garanții solide de natură să descurajeze o nouă agresiune din partea Rusiei și să contribuie la securitatea spațiului euroatlantic, inclusiv a regiunii Mării Negre”, se arată în comunicat.

Discuții și despre contribuția României pentru obținerea unei păci juste

În cadrul reuniunii Consiliului s-a discutat și contribuția României la discuțiile privind obținerea unei păci juste, cuprinzătoare şi durabile.

„În acest sens, membrii CSAT au menționat că negocierile nu pot avea loc fără Ucraina și UE, iar o pace stabilă trebuie să excludă ferm orice încercare rusă de redivizare a Europei în sfere de influență”, se mai spune în comunicat.

Membrii Consiliului au aprobat luni forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2026.