Şeful Consiliului Fiscal: Dacă am colecta TVA cât Bulgaria, am putea construi o autostradă Comarnic-Braşov, anual

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal (CF), a estimat, miercuri, că România ar obţine suficienţi bani pentru o autostradă lungă cât Comarnic - Braşov, în fiecare an, doar dacă ar reuşi să colecteze rata de TVA, ca pondere din PIB, cât Bulgaria.

4550 afişări
Imaginea articolului Şeful Consiliului Fiscal: Dacă am colecta TVA cât Bulgaria, am putea construi o autostradă Comarnic-Braşov, anual

Şeful Consiliului Fiscal: Dacă am colecta TVA cât Bulgaria, am putea construi o autostradă Comarnic-Braşov, anual

„În Bulgaria avem un gap de TVA de doar 13,56%, noi avem 36%. Dacă am avea o rată de colectare precum Bulgaria, ceea ce n-ar trebui să nu fie de netrecut, am avea venituri bugetare în plus de 3,8 miliarde de euro, o autostradă mare în fiecare an. Vă imaginaţi lucrul acesta? Este ceva colosal ca dimensiune a impactului. Deci, dacă noi am colecta TVA-ul ca în Bulgaria, am putea construi o autostradă lungă, Comarnic - Braşov, în fiecare an, ca să fie foarte clar mesajul. Diferenţele sunt foarte mari între noi şi bulgari. La TVA, spre exemplu, ei colectează 9,3% din PIB, noi doar 6,2%, în condiţiile în care cotele standard sunt similare: ei au 20%, noi avem 19%. Diferenţele mai sunt destul de mari la accize, ei 4,9%, noi 3,2%, accizele noastre sunt mai mari decât ale lor”, a afirmat Ionuţ Dumitru, preşedintele CF, profesor la ASE Bucureşti şi economist-şef al Raiffeisen Bank.

De asemenea, impozitul pe venit pentru populaţie reprezenta 3,4% din PIB în Bulgaria, în 2017, iar România colecta 3,6%, în timp ce bulgarii aveau o cotă de impozitare de 10%, iar România era anul trecut la 16%. De la începtul acestui an, impozitul pe venit este de 10% şi în România.

„La contribuţiile la asigurările sociale sunt iarăşi diferenţe foarte mari. Colectează aproximativ cât noi, în condiţiile în care ei au 32,4% cotă şi plafon generalizat la 2,5 salarii medii, peste care nu se plăteşte CAS (n.red. – contribuţie pentru pensii). În România nu avem niciun plafon şi plăteam 39,5% în 2017”, a adăugat Dumitru.

Diferenţa dintre tratamentul salariilor este foarte mic în Bulgaria, iar în România foarte mare. Această diferenţă s-a mărit din acest an, pentru că alte forme de organizare (PFA etc.) plătesc contribuţii la minimul pe economie, în comparaţie cu salariile. „Ceea ce este şi inechitabil şi revoltător, în acelaşi timp”, a subliniat Dumitru.

De asemenea, bulgarii încasează 4,2% din veniturile nefiscale, iar românii 2,6%.

În aceste condiţii, veniturile fiscale sunt la minime istorice, la 25,8% din PIB, în timp ce media europeană este la 40% din PIB.

„Sunt studii care arată că, pe partea de venituri, cele mai bune surse de creştere sunt contribuţiile sociale şi impozitul pe profit. O creştere de fiscalitate aici creează un impact negativ în creşterea economică, în timp ce o creştere de fiscalitate a taxei pe consum, a taxei pe proprietate şi impozit pe venit sunt mai degrabă neutre. Pe partea de cheltuieli, o creştere a investiţiilor publice este singura componentă a cheltuielilor care creează creştere economică mai mare, pe termen lung. În timp ce, celelalte componente, salariile, spre exemplu, sunt, mai degrabă neutre, iar consumul public şi transferurile sociale sunt negative pentru creşterea economică pe termen lung”, a explicat Dumitru.

Anvelopa salarială a crescut atât de mult în ultimii doi ani încât estimările Comiei Europene pentru acest an indică atingerea unui maxim istoric, de 10,8% din PIB, după standarde europene, în condiţiile în care maximul atins înainte de criză a fost de 10,4% din PIB, iar în timpul crizei a coborât la 7%, a reamintit preşedintele Consiliului Fiscal.

În acelaşi timp, investiţiile publice au scăzut foarte mult, în ultimii doi – trei ani, până la 2,6% din PIB în 2017, faţă de 2,7% media europeană.

„Suntem, practic, cu investiţiile publice la nivelul la care eram înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Ca şi cum nu am avea fonduri europene alocate şi am avea investiţii publice foarte reduse, ceea ce evident că nu poate fi sustenabil”, a punctat Dumitru.

În acelaşi timp, Ungaria a ajuns la investiţii publice de 4,5% din PIB. „Au ajuns cu autostrăzile la graniţa cu noi şi nu au cu ce să se conecteze”, a mai comparat Dumitru.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici