Sierra Quadrant: „Relaxarea limitelor deficitului bugetar în UE ar putea fi o ”sabie cu două tăişuri”

România trebuie să-şi construiască o strategie pentru a rămâne competitivă în faţa investitorilor străini după introducerea impozitului minim global, iar principalele măsuri care trebuie luate vizează predictibilitatea legislaţiei fiscale, parteneriatul contribuabil-autorităţi şi investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii, sunt de părere participanţii la conferinţa „Reforma politicii fiscale europene. Rigoare bugetară versus flexibilitate”, organizată de Sierra Quadrant, una dintre cele mai importante companii pe piaţa insolvenţei din România.

Conferinţa a pus în dezbatere diferite scenarii de lucru în desenarea viitoarei politici fiscale europene, după reactivarea Pactului de Stabilitate şi Creştere, şi impactul introducerii impozitului minim global de 15% asupra României.

”România nu se poate aştepta ca schimbările în curs ale cadrului fiscal european şi global să-i aducă, în mod semnificativ, venituri suplimentare la buget, în condiţiile unei structuri a economiei cu valoare adăugată redusă. Apropiata introducere, prin directivă europeană, a impozitului minim global pe profitul grupurilor multinaţionale mari (cu vânzări globale de peste 750 milioane de euro) aduce, de principiu, venituri suplimentare acolo unde se găsesc companiile-mamă”, este de părere Adrian Luca, partener-fondator al firmei de consultanţă fiscală transfrontalieră Transfer Pricing Services (TPS).

Analiză: 10 lecții din experiența țărilor UE în ultimii 20 de ani. Cum se face o consolidare fiscal-bugetară?

Raportul FMI ridică unele semne de întrebare: O parte din propunerile pentru ca România să reducă deficitul bugetar sunt învechite sau deja aplicate

El a precizat că, din totalul de 16.813 grupuri multinaţionale care îndeplinesc criteriul de venituri globale consolidate de 750 de milioane de euro, doar 486 au subsidiare în România cu o cifra de afaceri de minim 10 milioane euro, cât reprezintă un prag de minimis prevăzut de Pilonul II (ce-a de-a doua condiţie este ca profitul să fie de minimum 1 milion de euro). ”Acestea sunt încă, în cea mai mare parte, ancorate în economia tradiţională, care presupune sedii, active, angajaţi, fie că vorbim de producţie, fie de servicii suport, în general cu valoare adăugată redusă”.

O altă problemă semnalată de consultanţi se referă la reforma ANAF, care ar trebui să vizeze, în primul rând, colectarea la nivel maximal a ceea ce este prevăzut în actualul sistem de impunere şi abia după aceea să aibă în vedere majorări de taxe, a subliniat Dan Manolescu, preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali.  În prezent, statul roman încasează annual din impozitul pe profit 4 miliarde euro.

Din păcate, sistemul de colectare suferă şi din cauza lipsei unor metodologii unitare de control, fiind nevoie de uniformizarea acestora, emiterea unor ghiduri, comunicarea viziunii diferitelor organisme şi autorităţi cu privire la o speţă fiscală.  România a anunţat încă din 2013 intenţia de a reforma ANAF, proces care, spun consultanţii, nu a început efectiv nici astăzi.

Un alt subiect fierbinte este cel legat de relaxarea la nivel european a regulilor privind nivelurile deficitului şi datoriei publice, care ar putea să intervină în 2023, măsură ce poate fi o ”sabie cu două tăişuri” pentru România, în condiţiile în care de 30 de ani deficitul bugetar se află la niveluri considerabile, „fără să fie foarte clar” pe ce s-au cheltuit banii, avertizează Dan Manolescu.

La nivelul Uniunii Europene a fost lansat procesul de consultare publică privind reforma Pactului de Stabilitate, acord care limitează deficitul public la 3% din PIB şi datoria publică la 60% din PIB. În principiu, clauza adoptată în timpul pandemiei care a permis statelor deficite bugetare peste 3% din PIB fără a fi penalizate va fi dezactivată în 2023.

Dar, o serie de experţi au cerut relaxarea vechilor ţinte, anterioare pandemiei, avertizând că menţinerea acestora ar putea afecta puternic relansarea economică de după criza sanitară.