Sondaj BEI 2023: Companiile româneşti au manifestat o rezistenţă peste aşteptări

Şapte din zece firme din România consideră că au investit aproximativ suma corectă în ultimii trei ani, iar în general prioritar pentru următorii trei ani sunt investiţiile în extinderea capacităţii (37%), urmate de cele în retehnologizare (28%) sau în produse/servicii noi (23%), arată rezultatele Sondajului Anual de investiţii BEI în România, citate de Ziarul Financiar.

Comparativ cu firmele din restul UE, întreprinderile din România sunt mai concentrate pe extinderea capacităţii şi mai puţin pe înlocuirea echipamentelor.

Potrivit analizei, firmele locale rămân, în general, pesimiste în ceea ce priveşte unii factori şi constrângeri pe termen scurt legate de investitii, dar perpectivele s-au îmbunătăţit fată de raportul BEI aferent anului 2022.

De exemplu, aşteptările legate de climatul economic s-au ameliorat substanţial, în timp ce aşteptările legate de climatul politic sau de reglementare au crescut, în ansamblu, de la -38% la -25%. Aşteptările privind perspectivele sectorului de afaceri şi disponibilitatea finanţării externe şi interne au crescut de asemenea la un sold net pozitiv (14%, 8% şi, respectiv, 20%).

„Ne bucurăm să constatăm că, potrivit concluziilor BEI, situaţia generală a investiţiilor în România s-a îmbunătăţit faţă de ediţia precedentă”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului.

În acelaşi timp, sondajul a mai arătat că vulnerabilitatea la noi şocuri rămâne. Firmele româneşti sunt mai predispuse să sufere din cauza unei înăspriri a condiţiilor de finanţare, în timp ce incertitudinea cu privire la viitor (86%), costurile cu energia (81%) şi disponibilitatea personalului calificat (79%) rămân cele mai frecvent menţionate obstacole pe termen lung.

Acestea sunt principalele bariere mentionate şi de firmele din restul UE. Comparativ cu raportul din 2022, mai multe firme din România consideră obtinerea finanţării un obstacol pentru investiţii (65% faţă de 52% EIBIS 2022).

Întreprinderile româneşti (72%) au fost afectate în mod deosebit de şocul energetic, similar întreprinderilor din UE (68%).

Firmele româneşti au avut aceeaşi probabilitate precum cele din UE (94% faţă de 95%) de a fi răspuns la şocul energetic prin adoptarea uneia sau mai multor strategii relevante. Strategiile cel mai frecvent citate de firmele româneşti au fost căutarea de economii/eficienţă energetică (83%), renegocierea contractului de energie (65%) sau modificarea mixului energetic (64%).

De asemenea, o treime dintre companiile româneşti (35%) menţionează ca strategie sau prioritate oprirea sau reducerea producţiei anumitor bunuri, peste media UE (24%).

În ceea ce priveşte barierele în calea comerţului internaţional, întreruperile în lanţul de aprovizionare global (61%) şi respectarea noilor reglementări/standarde/certificări (58%) sunt principalele obstacole legate de comerţ cu care se confruntă firmele româneşti.

Ca răspuns la aceste dificultăţi, şase din zece firme româneşti (62%) şi-au schimbat sau intenţionează să-şi schimbe strategia de aprovizionare, o proporţie mai mare decât în cazul firmelor din UE în ansamblu (49%).

Companiile româneşti au fost mult mai înclinate decât cele din UE să investească în stocuri digitale şi în monitorizarea operaţiunilor (46% faţă de 20%).

Importatorii români au fost mai predispuşi decât cei din întreaga UE să-şi reducă ponderea bunurilor şi serviciilor importate (20% faţă de 10% în UE) şi să-şi diversifice lista de ţări ori să crească numărul ţărilor din care au importat (42% faţă de 24%).

„De această dată, politicile de sprijin au reuşit să ferească economiile de ceea ce este mai rău şi, de asemenea, să susţină transformarea economiei: tranziţie net-zero, digitalizare şi rezilienţa lanţurilor valorice globale”, a declarat economistul şef al BEI, Debora Revoltella. „Cu toate acestea, finanţarea tranziţiei va fi o provocare în contextul ratelor ridicate ale dobânzilor şi al măsurilor de consolidare fiscală. Prin urmare, trebuie mobilizate toate sursele disponibile, inclusiv fondurile UE din Facilitatea pentru redresare şi rezilienţă şi Programul operaţional 2021-2027, pentru a asigura transformarea pentru competitivitate, cu o tranziţie echitabilă şi durabilă”, a adăugat Debora Revoltella.