Statul cheltuie în prezent cu 25% mai mult față de acum un an. Veniturile bugetare au crescut anul acesta, însă nu țin pasul cu cheltuielile publice

Deficitul bugetar al României rămâne aproape neschimbat după primele cinci luni ale anului, situându-se la 3,4% din PIB, în timp ce cheltuielile publice au crescut semnificativ. Un deficit stabil, chiar dacă peste limita maximă impusă României prin pactul de Stabilitate, înseamnă că veniturile statului au crescut și ele, însă nu țin pasul cu cheltuielile, potrivit ZF.

Potrivit datelor preliminare analizate de sursa citată, statul a cheltuit până la finalul lunii mai 320 de miliarde de lei, în timp ce veniturile au însumat doar 256 de miliarde de lei.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, veniturile au crescut cu 14%, iar cheltuielile cu 12%, ceea ce indică un avans pozitiv al colectării, însă insuficient pentru a tempera ritmul accelerat al cheltuielilor.

Ce scenarii are pe masă Guvernul pentru a aduce bani suplimentari la buget în următoarele şase luni

Bolojan compară statul cu o familie care are cheltuieli mai mari decât veniturile: „Sunt niște sume foarte mari”

Cheltuielile statului au explodat

Situația este și mai alarmantă dacă ne raportăm strict la luna mai, explică analiștii ZF: cheltuielile statului au explodat cu 25% față de mai 2024, ajungând la 60 de miliarde de lei, în timp ce veniturile au crescut cu doar 13%, de la 42 la 48 de miliarde de lei.

Chiar dacă față de anul trecut deficitul a fost redus ușord, de la 3,41% la 3,4% din PIB, diferența rămâne nesemnificativă cât timp cheltuielile publice continuă să crească într-un ritm accelerat și pun presiune pe stabilitatea bugetară a țării.

Ca stat membru al blocului comunitar, statul român trebuie să-și mențină deficitul sub 3% din PIB și să reducă datoria publică sub 60% din PIB. România se află sub incidența procedurii pentru deficit excesiv, din 2020, fiindu-i impus un plan de ajustare pe termen mediu, care vizează readucerea deficitului sub 3% până cel târziu în anul 2030.

Nerespectarea angajamentelor asumate nu poate fi sancționată cu amenzi de către Comisia Europeană, acestea fiind aplicabile doar țărilor care au adoptat moneda euro. Însă Uniunea Europeană poate exercita presiuni prin limitarea accesului la fonduri europene, inclusiv prin suspendarea plăților pentru proiectele în curs.