Vezi răspunsurile la câteva întrebări pe care probabil vi le-aţi pus în timpul crizei

Economiile zonei euro au intrat în nisipuri mişcătoare în ultima perioadă, iar ochii întregii lumi stau aţintiţi pe evoluţia crizei datoriilor suverane şi pe măsurile luate de autorităţile europene. În contextul în care pesimismul face legea în rândul investitorilor şi analiştilor europeni, au apărut o serie de întrebări cu privire la criza actuală, la cât de eficiente sunt măsurile luate şi la capacitatea sistemului bancar de a rezista pe piaţă.

215 afișări
Imaginea articolului Vezi răspunsurile la câteva întrebări pe care probabil vi le-aţi pus în timpul crizei

Vezi răspunsurile la câteva întrebări pe care probabil vi le-aţi pus în timpul crizei (Imagine: Radu Iordache/Mediafax Foto)

1. Putem vorbi despre un nou crah financiar?

Pieţele financiare dau senzaţia că se scufundă împreună şi se îndreaptă spre un colaps general, fără a găsi colacul de salvare. În fiecare zi, indicii bursieri continuă să înregistreze scăderi record, iar pesimismul este cuvântul de ordine pentru investitori, analişti şi traderi deopotrivă. Pe buzele tuturor se citeşte tot mai mult termenul de crah bursier, chiar dacă fiecare specialist are propriul său prag dincolo de care economia intră în colaps general. Cei mai vechi îşi amintesc de criza financiară din 1987. Atunci ca şi acum, deficitele fiscale se măreau, inflaţia şi cupoanele obligaţiunilor creşteau, iar preţurile resurselor erau foarte volatile. În 1987, indicele Dow Jones a scăzut într-o singură şedinţă de tranzacţionare cu aproape 23%.
"Crahul bursier este un termen generic care implică de regulă o scădere rapidă pe o perioadă scurtă de timp a preţurilor bursiere, o panică generală cu o dimensiune iraţională în care participanţii încep să vândă active fără deosebire", spune Pascal Quiry, coautor al cărţii de finanţe corporative Vernimmen.
Chiar dacă deocamdată nu putem vorbi de un nou crah bursier, majoritatea analiştilor sunt de acord că bursele se află mai degrabă sub semnul unei pieţe "bear" (piaţă pe un trend descendent) deoarece principalii indici au căzut puternic în ultimele luni.
2. Scăderile puternice de pe pieţe se datorează doar crizei greceşti?
Nu. Criza datoriilor suverane din zona euro şi în particular situaţia din Grecia nu sunt unicul motiv al turbulenţelor de pe pieţele financiare. Conjunctura economică mondială constituie o cauză principală de nelinişte.
De la începutul verii, aproape toate sondajele de opinie efectuate în diverse medii de afaceri şi statisticile economice indică o aterizare forţată a economiilor din întreaga lume. Dealerii de pe pieţe apreciază că economiile stau sub ameninţarea unor evoluţii în formă de W. Mai mult, majoritatea rezultatelor financiare raportate de companii în acest an nu sunt deloc încurajatoare. În consecinţă, marile organizaţii internaţionale au revizuit în scădere estimările de creştere a economiilor.
3. Serveşte la ceva programul BCE prin care se cumpără obligaţiuni guvernamentale?
De la lansarea programului prin care cumpără obligaţiuni guvernamentale, în mai 2010, Banca Centrală Europeană a cheltuit peste 100 miliarde euro pentru intervenţii. Dacă această acţiune nu a fost suficientă pentru a combate spirala crizei, ea s-a dovedit a fi eficientă pe termen scurt şi a permis statelor europene să câştige timp. Anunţată în acelaşi timp cu planul de bailout pentru Grecia, decizia BCE a avut ecou pe pieţele obligaţiunilor, iar titlurile de stat greceşti, italiene şi spaniole pe 10 ani au scăzut brusc. Problema este că fondurile necesare pentru menţinerea acestui program de achiziţii cresc într-un ritm ameţitor, iar acest activism nu este pe placul tuturor membrilor săi, fapt demonstrat de plecările lui Axel Weber şi Jurgen Stark.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici