COMENTARIU Marius Oprea. Ori sînt proşti, ori nu le pasă: guvernul Cîţu a ”liberalizat” energia, fără să prevadă rezultatele

Virgil Popescu e cel mai insipid şi neperformant ministru al actualei guvernări. Au trecut toate pe lîngă el, fără să-l atingă. A participat ”de pe margine”, la tot procesul de ”liberalizare a pieţei energiei”, fără să-i prevadă consecinţe, pe care de-acum le plătim toţi.

Pentru români, ”liberalizare” înseamnă, încă din vremea guvernului Roman, scumpiri. De-acum, de la Popescu şi Cîţu citire, din nefericire pentru PNL, ”liberalizare” va însemna şi ”liberali”. Ieri, pentru a atenua efectul scumpirilor la energie, Cîţu, Popescu, cei de la ANRE, Consiliul Concurenţei şi Transelectrica s-au întîlnit la guvern, ca să vadă cum dreg ceea ce ei înşişi au distrus, prin ”liberalizarea pieţei energiei”, marea ”realizare” a acestui guvern, la instalarea sa. Şi au decis că nu au cum, decît scoţînd deocamdată promisiuni din buzunar: că vor compensa, de la bugetul de stat, cheltuielile cu energia ale celor mai săraci dintre români. Admiţînd şi că numărul acestora se ridică la peste 10 milioane. Deocamdată cum vor face asta, rămîne un mister.

Şeful ANRE, autoritate a statului care de la liberalizarea pieţei nu mai reglementează nimic şi ar trebui desfiinţată, e în subordinea Parlamentului şi cîştigă unul dintre cele mai frumoase salarii de bugetar – 12.000 de euro. El sigur n-are treabă cu factura la electricitate. Întrebat dacă acesta va fi demis, cu ceva vreme în urmă, pentru tot ceea ce s-a întîmplat în ”piaţa de energie” pe care ar fi trebuit să o ”reglementeze”, ministrul Popescu a spus că nu e treaba Guvernului. Dar n-a spus că în parlament tot PNL, USR-PLUS şi UDMR au majoritate. Şi că în loc să se fi ocupat de perspectivele dezvoltării reţelelor de distribuţie, ANRE a ţinut la piept şi ocrotit gaşca ”băieţilor deştepţi” din energie, care nu sînt decît nişte intermediari, între producători, distribuitori şi consumatori. Niciunul nu produce el energia pe care o vinde.

Acum însă, toate aceste politici publice dezastruoase ale guvernului Cîţu, preocupat doar de îndatorarea României şi de politici financiare care să asigure aserivrea ţării pe mulţi ani de acum încolo faţă de capitalul străin, la care sîntem debitori, are un moment greu, cel al decontării propriei facturi, pentru prostie. Incompetenţa cu care tot minisrul Popescu a realizat ”liberalizarea pieţei energiei” incepînd din urmă cu un an încoace, e acum plătită de toţi.

Apărîndu-se în faţa dezastrului, pe care într-adevăr nu ea singură l-a creat, dar ar fi trebuit să gestioneze acest aşa zis proces de ”liberalizare”, Autoritatea de reglementare în domeniul energiei ne anunţă că, într-un an de zile, au dat la Hidroelectrica şi ENEL amezi de peste un milion de lei, în urma a aproape 12.000 de reclamaţii. Ei şi? Cel puţin Hidroelectrica, după cum s-a scris cu ceva vreme în urmă, şi-a dublat profitul, tot în ultimul an. Au de unde plăti.

Problema e alta: modul în care liberalizarea pieţei a fost lăsată total, pe mîna furnizorilor de servicii. La această măsură am fost obligaţi, iarăşi, de o directivă a Uniunii Europene. Eram noi însă pregătiţi pentru aşa ceva? Cu siguranţă, nu.

Cînd s-a trecut la liberalizarea pieţei, ministrul Popescu declara, senin: „Da, începînd de mîine practic, 1 ianuarie 2021, liberalizarea energiei electrice începe. La 1 ianuarie 2020 a intrat în vigoare regulamentul european care obliga practic acest lucru. Dar, eu cred că mediatizarea din ultima săptămînă, mediatizarea care va fi în cursul lunii ianuarie şi faptul că s-a prelungit pînă la sfîrşitul lunii ianuarie perioada de optare pentru un client din piaţă, alegerea unui furnizor din piaţa concureţială, cred că ne va permite să vedem exact şi cum va funţiona această liberalizare”. Întrebat ce opţiuni are, dacă va interveni sau nu legilativ, ministrul a răspuns: ”Am tot stat în ultima săptămînă să ne gîndim ca minister, ca guvern, ce putem face pentru acest lucru, dar pîrghiile noastre sînt limitate, sînt doar legislative, nu sînt de altă natură, nu supraveghem noi ca minister piaţa”. Se arăta optimist, la final: ”cred că această poveste se va încheia în favoarea oamenilor, pentru că se va găsi cea mai bună soluţie”. S-a găsit, dar nu în favoarea noastră:  plătim facturile.

Cît despre povestea ”consumatorului vulnerabil”, ea nu e nici acum încheiată. Începuse tot la instalarea guvernulului Cîţu. Încă de pe 5 ianuarie 2021, ministrul Popescu spunea: ”Consumatorul vulnerabil trebuia definit mai din timp şi azi am avut o discuţie cu doamna ministru Turcan (ministrul Muncii), iar mîine o să îmi trimită proiectul de lege. Eu cred că în urma discuţiilor, o să fie curînd aprobat. Nu l-am văzut încă, s-au ocupat colegii mei secretarii de stat, cu cei de la Muncă, cu cei de la ANRE, ei s-au ocupat în Comitetul interguvernamental, nu-l cunosc exact, dar este pe acelaşi principiu: consumatorul vulnerabil va fi subvenţionat, oamenii vor plăti mai puţin, aceia care cu adevărat au nevoie de subvenţie”.

Erau, pe 5 ianuarie 2021, oferite aceleaşi asigurări, ca şi ieri, de către Virgil Popescu. Legea nu se ştie cînd va intra în vigoare, cît va dura elaborarea ”normelor de aplicare”. Cînd vor primi oamenii banii efectiv, pentru facturile care vin deja, ”liberalizate” după  dictarea de la Bruxelles, care e aplicată fără virgule de guvernul de la Bucureşti, deşi puteau să prevadă atît rezultatul, cît şi să-l corecteze, prin pîrgii legislative. Dar i-a durut la bască. Una din două: ori sînt proşti, ori nu le pasă.

Şi acum, după cum a spus chiar Raluca Turcan, plătesc propria indiferenţă. Dar nu-i plătesc încă preţul întreg.