Ion Cristoiu: Experimentul Congresului online la PSD. Avantaje şi dezavantaje

  • Ion Cristoiu: Congresul extraordinar al PSD s-a întemeiat pe o noutate în istoria partidului, dar şi în istoria vieţii politice de la noi: Ţinerea Congresului online. L-am urmărit de la Găgeşti Deal, din chioşc, ţinînd picioarele pe masă, în stil american
  • Ion Cristoiu: Printre avantaje aş trece faptul că presa a fost lipsită de legendara ştire video de la toate congresele PSD de pînă acum: Cea despre maşinile scumpe, zise şi bolizi, cu care au venit baronii locali.
  • Ion Cristoiu: Formula online explică, poate şi mediocritatea discursurilor din Congres. Forţa unui discurs izvorăşte şi din acel sentiment unic în felul său, pe care-l stîrneşte constatarea că sala te ascultă, că e o păpuşă în mîinile tale.
2052 afişări
Imaginea articolului Ion Cristoiu: Experimentul Congresului online la PSD. Avantaje şi dezavantaje

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că desfăşurarea online a Congresului extraordinar al PSD de sâmbătă are mai mult dezavantaje decât avantaje deoarece viaţa politică îşi pierde mult din specific prin lipsa fizică a participanţilor şi speră să fie doar o soluţie temporară, dată  de condiţiile specifice pandemiei.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

“Sîmbătă, 22 august 2020, a avut loc la Bucureşti Congresul extraordinar al PSD, de alegere a unei noi conduceri.
Congresul extraordinar al PSD s-a întemeiat pe o noutate în istoria partidului, dar şi în istoria vieţii politice de la noi: Ţinerea Congresului online.

E o premieră, deoarece PSD e un partid mare, cel mai mare din postdecembrism, un partid tradiţional, ale cărui congrese, mai ales cînd erau de alegeri, beneficiau de prezenţa fizică a mii de oameni. Congrese şi şedinţe online a ţinut pînă acum şi USR. Cum însă aceste reuniuni au avut loc cu uşile închise, în bula USR, ca şi în partidul comunist bolşevic al lui Lenin, fiind interzisă prezenţa străinilor de partid, nu putem vorbi de congrese şi şedinţe online. E vorba mai degrabă de nişte hîrjoneli între două ture cu trotineta.

Am urmărit desfăşurarea Congresului de la ora 11, cînd au început lucrările propriu zise, pînă la ora 15. La toate congresele PSD anterioare, am fost prezent fizic. De data asta, l-am urmărit de la Găgeşti Deal, din chioşc, ţinînd picioarele pe masă, în stil american, fără teama că m-ar mustra cineva pentru lipsa de respect faţă de ditamai evenimentul. Am ţinut să-l văd pînă la capăt din multe motive. Printre ele se numără şi fost ineditul experienţei. Nu e de ici de colo sînt urmăreşti o premieră în viaţa politică postdecembristă. Sînt sigur că peste ani, cînd Pandemia va fi o amintire, mulţi vor invoca nu fără nostalgie vremurile cînd PSD a ţinut un congres online.

Ţinerea online a avut avantaje şi dezavantaje.
Printre avantaje aş trece faptul că presa a fost lipsită de legendara ştire video de la toate congresele PSD de pînă acum: Cea despre maşinile scumpe, zise şi bolizi, cu care au venit baronii locali.

La toate congresele de alegeri, presa vîna personaje pitoreşti precum Dumitru Buzatu de la Vaslui sau Cătălin Rădulescu, zis Mitralieră. Slobozi la gură, plăcîndu-le de moarte ipostaza de starlete ale PSD, aceste personaje pitoreşti au făcut mult rău imaginii publice a PSD. Congresele se reduceau în presă la declaraţiile lor zurlii. Fătucile îi încurajau să facă boroboaţe, după care tot ele îi tocau cu guriţele încă nerujate. Un alt mijloc de reducere a congreselor PSD la sindrofii pitoreşti era reprezentat de secvenţele video şi fotografiile care-i surprindeau pe delegaţi, mai ales pe cei din provincie, în ipostaze comice, menite a dezvălui că PSD e alcătuit din provinciali transpiraţi, veniţi la Bucureşti cu ţuică şi slană. La Congresele clasice ale PSD presa a trăit boiereşte din ciondănelile ivite fie între delegaţii din sală, fie între cei care candidau. Nu în ultimul rînd, televiziunile mai ales trăiau din secvenţele cu PSD-istele prezente la congres. Nu de puţine ori, unele delegate veneau îmbrăcate extravagant. Televiziunile le vînau imediat. De cele frumoase, văzute de cameramanii bărbaţi şi chiar de redactorii bărbaţi ca nişte ”tipe mişto”, ca nişte prilejuri de a-ţi clăti ochii, inutil să mai vorbesc.

Evident, aceste amănunte, cultivate de presă, aveau şi o parte bună. Se ştia prin intermediul presei că PSD şi-a ţinut Congresul de alegeri. Acum, de exemplu, după congresul online, Congresul parcă nici n-ar fi fost.

Un mare avantaj al congreselor online constă în economiile făcute cu deplasare, cu cazarea participanţilor, cu chiria sălii. Ca să nu mai spun că pentru organizatori ele înseamnă o mai mică bătaie de cap cu organizarea. Fireşte şi în cazul online sînt bătăi de cap. Nu atît de mari şi mai ales ţinînd de IT şi nu de organizare.

Anul acesta, dată fiind desfăşurarea online, aceste fapte n-au mai putut fi surprinse de presă. Un Congres cu prezenţă fizică poate fi scena unei întîmplări la care organizatorii nu s-au gîndit. Ca de exemplu, momentul de la finele Congresului din 29 iunie 2019, de alegere a Vioricăi Dăncilă, cînd Marian Oprişan n-a fost lăsat să se urce la tribună, de o parte a sălii care l-a fluierat. Ar fi fost posibilă o asemenea întîmplare la congresul online? Fireşte că nu. Un nou Marian Oprişan ar fi putut fi blocat doar de o cădere a internetului. Sau de o tăiere a comunicării de către organizatori.

Dezavantajele online au fost şi ele substanţiale. Am remarcat în primul rînd absenţa a ceea ce se numeşte temperatura sălii. La reuniunile clasice vorbitorii se dau peste cap să cucerească sala. Congresul de alegere a Vioricăi Dăncilă l-a avut drept erou pe Liviu Pleşoianu. Discursul său a sedus sala şi l-a plasat pe locul al doilea după Viorica Dăncilă la numărul de voturi. N-a fost singurul care a ţinut sala în mînă. Codrin Ştefănescu s-a remarcat prin numărul însemnat de întreruperi de aplauze. Congresul online n-avea cum să determine astfel de momente legendare, momente care rămîn în istoria partidului. Oricît de bun orator ai fi fost, oricît de mult s-ar fi apropiat ideile tale de cele ale delegaţilor, oricît de mult ar fi mers vorbele tale la inima privitorilor, n-aveai cum să ştii asta. Nu exista şi n-avea cum să existe feedback-ul. La congresele clasice şi nu întîmplător exemplific cu congresul la care a fost aleasă Viorica Dăncilă, cel mai adevărat congres din istoria PSD, reacţia săli la discursuri a dat seamă de cota de simpatie de care se bucurau nu doar vorbitorii, dar şi ideile lor. Aplauzele stîrnite de Liviu Pleşoianu şi de Codrin Ştefănescu au mărturisit că o mare parte a sălii împărtăşea ideile lui Liviu Dragnea. Desigur, pînă la urmă, votul a fost pragmatic şi cei aplaudaţi n-au biruit-o la vot pe deloc aplaudata Viorica Dăncilă. Da, dar pentru observatorul vieţii politice, reacţia sălii a fost un instrument de pipăire a stării de spirit din PSD. La congresul online de sîmbătă, a vorbit prin video şi Dumitru Buzatu. Preşedintele Consiliului judeţean Vaslui e un baron local tipic. A rămas adeptul liderului judeţean de tip tătuc. În intervenţia sa el a criticat de pe poziţiile lui Liviu Dragnea noua orientare a partidului. Dacă discursul său ar fi fost rostit în faţa unei săli pline cu delegaţi am fi verificat după reacţia sălii cît de puternice sînt ideile lui Liviu Dragnea în PSD-ul pe care Marcel Ciolacu vrea să-l modernizeze. Cum el a fost rostit online, această verificare n-a fost posibilă. Formula online explică, poate şi mediocritatea discursurilor din Congres. Forţa unui discurs izvorăşte şi din acel sentiment unic în felul său, pe care-l stîrneşte constatarea că sala te ascultă, că e o păpuşă în mîinile tale. Marii politicieni din asta trăiesc, din beatitudinea dată de supunerea mulţimii din jur. Cum să te însufleşti oratoric în faţa unei săli cu doar 20 de inşi, şi aceia cu mască.

Ţinerea congresului online a avut un dezavantaj întîlnit şi la învăţămîntul online. În formula lor de prezenţă fizică, reuniunile partidului sînt prilejuri de socializare a delegaţilor, de cunoaştere reciprocă şi nu în ultimul rînd de conştiinţă a apartenenţei la organismul viu care e partidul.

Punînd în balanţă avantajele şi dezavantajele, aceasta înclină spre dezavantaje. Viaţa politică îşi pierde mult din specific prin apelarea la varianta online. De aceea, sper ca apelul la această formulă să depindă numai şi numai de condiţiile specifice ale Pandemiei. Ar fi un dezastru dacă formula ar fi preferată şi după revenirea Lumii la normal”.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici