Ion Cristoiu: Într-adevăr, un moment istoric: După cinci ani de ţinut prin sertare, scos şi curăţat de praf în ultimele zile, Proiectul România educată a fost predat Guvernului în cadrul unei Ceremonii

  • Ion Cristoiu: Miercuri, 14 iulie 2021, Proiectul România educată a făcut obiectul unei ceremonii la Palatul Victoria. După cinci ani de ţinut prin sertare, scos şi curăţat de praf în ultimele zile, Proiectul a fost predat Guvernului. Iar Guvernul l-a primit într-o atmosferă de beatitudine, amintind de primirea de către Moise pe Muntele Sinai a Tablelor Legii.
  • Ion Cristoiu: Documentului ne convinge că asistăm la o uriaşă şmecherie, ca să nu-i spunem, excrocherie. Titlul România educată n-are nici o legătură cu conţinutul Documentului. Lipsesc mai întîi temeiurile ştiinţifice ale acestor măsuri.
  • Ion Cristoiu: Planul de muncă anunţat de Guvern şochează prin lungimea nepermisă a termenelor de execuţie. Se vede limpede că preşedintele nu vrea implementarea Proiectului cît mai repede, ci întreţinerea imaginii de document măreţ, istoric, a cărui realizare se întinde pe aproape un deceniu.
16124 afișări
Imaginea articolului Ion Cristoiu: Într-adevăr, un moment istoric: După cinci ani de ţinut prin sertare, scos şi curăţat de praf în ultimele zile, Proiectul România educată a fost predat Guvernului în cadrul unei Ceremonii

Ion Cristoiu: Într-adevăr, un moment istoric: După cinci ani de ţinut prin sertare, scos şi curăţat de praf în ultimele zile, Proiectul România educată a fost predat Guvernului în cadrul unei Ceremonii

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că termenele lungi fixate de Guvern după ceremonia de miercuri de la Palatul Victoria, în care preşedintele Iohannis a predat Executivului proiectul România Educată, arată că reformarea Educaţiei prin acest plan este, de fapt, o operaţiune de imagine strict publicitară.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

“Marţi, 8 iulie 2021, comentînd pe cristoiublog.ro sub titlul România educată sau S-a scremut Muntele şi a născut o mărgică, discursul lui Klaus Iohannis de miercuri, 7 iulie 2021, prin care a anunţat românilor că Proiectul României educate e gata şi va fi trimis Guvernului semnalam că măsurile anunţate de preşedinte se reduceau la cele de nivelul unui ordin de ministru al Educaţiei sau cel mult de nivelul unei noi Legi a Învăţămîntului. Perioada postdecembristă – scriam în comentariu – a avut drept victime ale ambiţiilor politicianiste Educaţia şi Justiţia. Fiecare ministru, fiecare premier, fiecare preşedinte, de cum a parvenit într-un jilţ mai înalt, s-a năpustit asupra Şcolii pentru a o răsturna cu fundu-n sus.

Prezentat bombastic de Klaus Iohannis ca fiind rodul unei consultări unice în postdecembrism prin amploare, Proiectul justifica zicala cu Scremerea muntelui.

Miercuri, 14 iulie 2021, Proiectul România educată a făcut obiectul unei ceremonii la Palatul Victoria. Deşi din punct de vedere juridic şedinţa s-a vrut una de adoptare a unui Memorandum, în realitate ea s-a transformat, prin voinţa lui Klaus Iohannis, într-o Ceremonie în cadrul căreia Guvernul, împodobit sărbătoreşte, cu un premier care şi-a călcat chiloţii pentru a avea dunga cerută de momentul istoric, a primit de la Măreţul Proiectul şi, după ce l-a pupat (aşa am văzut în triburile turce de pe vremea lui Osman că se proceda cu steagul tribului) şi-a luat angajamentul de a-l transpune în practică. Într-adevăr, un moment istoric. După cinci ani de ţinut prin sertare, scos şi curăţat de praf în ultimele zile, Proiectul a fost predat Guvernului.
Iar Guvernul l-a primit într-o atmosferă de beatitudine, amintind de primirea de către Moise pe Muntele Sinai a Tablelor Legii.

Ceremonia de la Palatul Victoria a sugerat o diviziune a muncii în cadrul regimului Klaus Iohannis. Preşedintele a creat un Proiect. Guvernului îi revine datoria de a-l transpune în practică. O diviziune a muncii net favorabilă Preşedintelui. N-a avut nevoie de cine ştie ce bătăi de cap să întocmească un Proiect sau, mai bine zis, să coordoneze întocmirea unui Proiect. Marea problemă în România lucrului niciodată terminat e transpunerea în practică a unui Proiect. Cum îl ştim pe Klaus Iohannis preocupat să nu-şi bată capul, putem presupune c-a răsuflat uşurat cînd a văzut Proiectul în braţele Guvernului.

Ceremonia a cerut ca Proiectul să fie, în sfîrşit, dat publicităţii. Numărînd 117 pagini, Proiectul îmi confirmă ipoteza lansată după discursul lui Klaus Iohannis de miercuri, 7 iulie 2021. E vorba de un munte care s-a scremut ca să nască o mărgică. Lectura 33 În presa online există un nărav numit Goana după clickbait-uri. Ce înseamnă asta? Deoarece numărul de click-uri făcute pe un titlu trece drept număr de accesări ale unui articol, multe publicaţii apelează la titlul înşelător, fără nici o legătură cu conţinutul. Ceva în genul Putin e furios c-a pierdut Republica Moldova, un titlu pe care-l accesezi pentru a descoperi că în text e vorba de presupunerea unui ziarist că Putin e furios, presupunere citată de articol. Ceva asemănător s-a petrecut şi cu titlul Proiectului. Cînd citeşti România educată te duci cu gîndul imediat la o serie de măsuri menite a educa întreaga Românie. Asta însemnînd că urmare a măsurilor vor fi educaţi pînă şi cei de la Salubritate astfel încît să răstoarne coşurile de gunoi îndemnîndu-se în limba lui Shakespeare.

Documentul propriu-zis confirmă zicerile anterioare ale lui Klaus Iohannis despre Proiect. E vorba de măsuri care nu trec dincolo de hotarele Şcolii. Se ştie însă că nicăieri în lume Şcoala nu e un domeniu izolat de societate, un domeniu autonom. Şcoala depinde esenţial de întreaga societate. Oricîte măsuri ai lua în domeniul Şcolii, chiar şi geniale, ele vor fi ineficiente cîtă vreme nu sînt însoţite de măsuri la nivelul întregii societăţi menite a înlesni dezvoltarea Şcolii. Că e vorba doar de o mărgică ne spun şi alte aspecte ale Documentului. Lipsesc mai întîi temeiurile ştiinţifice ale acestor măsuri. Orice Proiect vizînd un domeniu trebuie să plece în chip esenţial de la trecerea în revistă a slăbiciunilor pe care măsurile îşi propun să le înlăture. Realitatea pe care se întemeiază orice Proiect se vede din cercetarea sociologică de amploare. Proiectului îi lipseşte punctul de plecare constînd în rezultatele unei cercetări sociologice la nivel naţional. Documentul are drept anexă o sumă de fotografii ale lui Klaus Iohannis în exerciţiul clişeu de înconjurare de către copii. Ar fi fost de aşteptat ca Anexele să fie documente ştiinţifice – statistici, bilanţuri – toate menite a justifica ştiinţific măsurile.

Ceremonia de la Palatul Victoria a urmat Ceremoniei de încheiere a întîlnirilor de la începutul săptămînii trecute. Planul de muncă anunţat de Guvern şochează prin lungimea nepermisă a termenelor de execuţie. Se vede limpede că preşedintele nu vrea implementarea Proiectului cît mai repede, ci întreţinerea imaginii de document măreţ, istoric, a cărui realizare se întinde pe aproape un deceniu. Un Document istoric nu poate fi altfel decît întins pînă în 2030. Adăugînd ceremoniei inutile de la Palatul Victoria această incredibilă amînare la calendele greceşti a implementării Proiectului, putem vorbi de o Operaţiune de imagine strict publicitară, prin care se urmăreşte să fim convinşi că şoricelul născut din scremerea Muntelui nu-i şoricel, ci un cal înaripat, călărit de Klaus Iohannis, în timp ce Florin Cîţu îi dă să mănînce jăratic.”

 

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici