Ion Cristoiu: Negocierile au avut un singur şi mare câştigător: UDMR

  • Ion Cristoiu: UDMR, cu un scor de 6%, are o funcţie de vicepremier, precum şi trei ministere. Cu o excepţie, toate grele din punctul de vedere al importanţei şi al paralelor. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, devine, în contextul Green Deal, unul de o importanţă deosebită. UDMR a cîştigat la scor aceste negocieri
  • Ion Cristoiu: Orice discuţie despre rezultatul negocierilor trebuie să plece de la un adevăr incontestabil: E vorba de un rezultat al unor negocieri. Pentru ca aceasta să fie împărţirea puterii după 6 decembrie 2020, mai sînt de urmat câţiva paşi
  • Ion Cristoiu: Admiţînd că rezultatul negocierilor se va transpune în viaţă fără nici o modificare, se profilează deja o guvernare dezastruoasă, cea mai proastă guvernare din postdecembrism, faţă de care Guvernarea CDR PD a fost bună
9388 afișări
Imaginea articolului Ion Cristoiu: Negocierile au avut un singur şi mare câştigător: UDMR

Ion Cristoiu: Negocierile au avut un singur şi mare câştigător: UDMR

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că, în urma negocierilor dintre PNL, USRPLUS şi UDMR privind formarea viitorului Executiv, cele trei partide şi au împărţit funcţiile astfel încât, cu Florin Cîţu premier, vom avea practic trei guverne, dar niciun premier.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Nu degeaba vineri, 18 decembrie 2020, a mers Rareş Bogdan cu portbagajul plin cu rumeguş la Vila Lac 2. Negocierile dintre cele trei partide de Centru Dreapta, de fapt dintre două partide de Centru Dreapta – PNL şi USRPLUS – şi unul de Roza Vînturilor, UDMR, care e de Centru, de Dreapta, de Stînga şi de Centru Dreapta şi Centru Stînga, după cine invită Uniunea să ia şi ea din fripturică, s-au încheiat cu următoarea împărţire:

 PNL, cu 25%, funcţia de premier şi de preşedinte al Camerei Deputaţilor, precum şi 9 ministere din 18 scoase la mezat. Deoarece între aceste 9 se află şi Externele, şi Apărarea, ministere aparţinînd exclusiv preşedintelui, practic, PNL are doar 7 ministere. Printre acestea şi ministere de complezenţă: Cultură, de exemplu.

 USRPLUS, cu un scor de 15%, are o funcţie de vicepremier, de preşedinte al Senatului, şi 7 ministere. Printre acestea se numără ministere grele, atît din punctul de vedere al importanţei – Justiţie – cît şi din punct de vedere al banilor care pot fi daţi clientelei politice – Fonduri Europene, Transporturi, Economie, Sănătate. Foarte important, USRPLUS a primit şi funcţia de şef al Cancelariei premierului. Lucru ciudat, dacă ne gîndim că premierul e de la PNL. Lucru normal dacă ne gîndim că USRPLUS a ţinut să aibă un supraveghetor al premierului PNL, care să raporteze la partid orice încercare a premierului PNL de a fi PNL-ist.

UDMR, cu un scor de 6%, are o funcţie de vicepremier, precum şi trei ministere. Cu excepţia Tineretului şi Sportului, toate grele din punctul de vedere al importanţei şi al paralelor. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, devine, în contextul Green Deal, unul de o importanţă deosebită. Ministerul Dezvoltării e cel care împarte banii primarilor din ţară chiar şi celor Liberali. Prin raportare la scorul de la alegeri, UDMR a cîştigat la scor aceste negocieri. În 1996, cu un scor mai mare, 7%, a primit doar un minister, şi acela de complezenţă, al Turismului.

 Pentru a ne face o imagine asupra acestei împărţiri a puterii, trebuie să raportăm rezultatul negocierilor la împărţirea puterii după alegerile parlamentare din 3 noiembrie 1996. Spun, din 3 noiembrie 1996, deoarece e singurul moment electoral postdecembrist care seamănă din multe puncte de vedere cu cel din 6 decembrie 2020:

1. Victoria în alegeri a fost dobîndită de două forţe anti PDSR: CDR şi PD. Deşi diferite ca loc pe scena politică (CDR era de Centru Dreapta, iar PD de Centru Stînga), cele două formaţiuni au luptat cot la cot timp de cinci ani împotriva guvernării PDSR.

2. UDMR a fost cooptată la Guvernare, nu atît pentru a se face o majoritate puternică, cît mai ales pentru a da Occidentului un semnal că s-a pus capăt naţionalismului extremist de tip PRM, partid aliat pînă atunci cu PDSR.

3. Prin alegerile prezidenţiale, preşedintele a devenit de aceeaşi culoare ca şi Guvernul.

4. PDSR a trecut în Opoziţie. Fără a pretinde, ca acum, desemnarea unui premier.

Împărţirea puterii s-a făcut în urma negocierilor printr-un Acord de solidaritate guvernamentală şi parlamentară, semnat pe 6 decembrie 1996, la Cotroceni în prezenţa lui Emil Constantinescu.

Ea a avut următoarea configuraţie:

CDR, cu 30% la alegeri, a obţinut funcţia de premier, de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi 15 ministere din cele 23 puse în joc. Trebuie să plasăm printre funcţiile obţinute şi pe cea de preşedinte al României, dobîndită de Emil Constantinescu în al doilea tur ca urmare a votului de 21% dat de Petre Roman din partea PD. Printre ministere, CDR avea: Finanţe, Justiţie, Interne, Transporturi, Comunicaţii, Privatizării.

PD, sub numele de USD, cu un scor de 13% a obţinut funcţia de preşedinte al Senatului şi 7 ministere din 23. Printre ministere PD avea: Ministerul Apărării Naţionale, Externele, Transporturi.

UDMR, cu un scor de 7%, a obţinut doar un minister: Turismul.

Orice discuţie despre rezultatul negocierilor din 2020 trebuie să plece de la un adevăr incontestabil:

E vorba de un rezultat al unor negocieri.

Pentru ca aceasta să fie împărţirea puterii după 6 decembrie 2020, mai sînt de urmat aceşti paşi:

1. Rezultatul trebuie validat de organismele conducătoare ale partidelor. La USRPLUS nu e nici o problemă. Şi nu pentru că USRPLUS a obţinut o halcă de putere mult mai mare decît rezultatul alegerilor, dar şi pentru că nu e prea clar nici acum dacă USR şi PLUS au organisme de conducere în afara celor doi Şefi, Dan Barna şi Dacian Cioloş. La UDMR e aceeaşi situaţie. Pe de o parte pentru că UDMR a obţinut infinit mai mult decît merita prin scorul din alegeri, pe de alta, pentru că UDMR nu are organism de conducere colectivă decît în statut. La PNL lucrurile se schimbă. Alcătuit din PNL şi PDL, PNL e ca şi PSD un partid al baronilor locali şi centrali. După un an de înfruptare fără limite din friptura Puterii, doar a lor, baronii PNL se văd acum în faţa unei hălci prea mici primite, în timp ce USRPLUS a dobîndit ditamai halca. Dacă sînt stimulaţi de Klaus Iohannis, e posibil ca baronii să respingă rezultatul.

2. Alegerea şefilor la Cameră şi la Senat are loc pe 22 decembrie 2020, înainte de investirea Guvernului. Deoarece votul e secret, cu buletine de vot şi nu cu bile, şi în plus în sală vor fi şi parlamentarii PSD şi AUR, Ludovic Orban şi Anca Dragu pot avea surprize. Ludovic Orban poate să pice dacă ne gîndim că are duşmani şi în PNL.

3. După alegerile din Parlament, Klaus Iohannis trebuie să cheme partidele la consultări. Teoretic el trebuie să-l desemneze pe Florin Cîţu, Teoretic, practic poate fi orice surpriză.

Admiţînd că rezultatul negocierilor se va transpune în viaţă fără nici o modificare, se profilează deja o guvernare dezastruoasă, cea mai proastă guvernare din postdecembrism, faţă de care Guvernarea CDR‑PD a fost bună:

1. Florin Cîţu e cea mai proastă alegere pentru orice guvern, d-apoi pentru acest guvern care cere ca şef fie un personaj cu mari disponibilităţi de a negocia, Ludovic Orban, de exemplu, fie un personaj cu autoritate, Nicolae Ciucă, de exemplu. Florin Cîţu, zis şi Cîţu-Mîţu, e un dezastru în sine, ca persoană, d-apoi ca premier. La conferinţa de presă de vineri, Ludovic Orban a catadicsit să-i dea cuvîtnul la sfîrşit, Cîţu-Mîţu a scos cu greu un miorlăit jalnic de cîteva cuvinte, după care s-a ascuns după sobă.

2. Ludovic Orban e preşedinte de partid şi preşedintele Camerei Deputaţilor. Bietul Cîţu-Mîţu, şi aşa miorlăit, va fi o simplă păpuşă a lui Ludovic Orban. Printre altele, Ludovic Orban îi va stabili şi miniştrii PNL, toţi din gaşca sa.

  1.  Cele trei partide şi au împărţit astfel guvernul încît şi pentru că premier e Florin Cîţu, vom avea practic trei guverne. Şi evident nici un premier”.

 

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici